Piaţa bancară dă semne de creştere în Europa Centrală şi de Est, atât la nivelul profitabilităţii, cât şi al redresării activităţii de creditare. Un tren regional în care bancherii români au şanse mici să urce printre primii, din cauza problemelor încă nerezolvate din piaţă.
Rata uriaşă a creditelor neperformante şi starea încă precară, în realitate, a economiei reale împiedică redresarea activităţii de creditare şi a profitabilităţii băncilor din România, în ciuda indicatorilor macroeconomici buni raportaţi de autorităţi şi a tendinţei de creştere din regiune.
După câţiva ani în care tiparniţele băncilor centrale din întreaga lume au duduit, pompând bani în piaţă prin canalul bancar, şi în care mai multe instituţii financiare cu probleme au fost salvate cu banii contribuabililor, bancherii par să-şi fi recâştigat zâmbetul. Un optimism aproape generalizat a fost afişat la reuniunea anuală a reprezentanţilor instituţiilor financiare publice şi private, organizată săptămâna trecută de Euromoney, la Viena. Cu câteva semne bune venite din economia Uniunii Europene, care ar trebui să crească anul acesta cu 1%, bancherilor li se pare că încep să vadă luminiţa şi la capătul tunelului din propria piaţă. „Există încă mai multe provocări, dar la finele acestui an vom vedea semnele unui sistem bancar mai puternic“, a declarat, în deschiderea conferinţei Euromoney, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, proaspăt întors de la o reuniune a şefilor de bănci centrale, din Basel.
Şanse mici pentru relansarea creditării
Speranţele de creştere a creditării şi profiturilor se îndreaptă în special către pieţele central şi est europene (ECE). „Semnele redresării economice în vestul Europei se transmit şi într-o producţie industrială mai mare în regiunea ECE, deşi persistă diferenţe notabile între ţări. Mai departe, îmbunătăţirea activităţii economice în regiune va fi însoţită de accelerarea creditării, împinsă cu precădere de sectorul clienţilor corporativi“, a declarat Gianni Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a grupului Unicredit.
Potrivit unui studiu realizat de analiştii grupului, creditele bancare vor avea, în perioada 2013-2015, creşteri anuale importante, de peste 4%, în ţări ca Polonia, Slovacia, Cehia sau Serbia, şi de-a dreptul spectaculoase în Turcia şi Rusia (17%, respectiv 14,7%). În acest tablou optimist, perspectivele pentru România fac notă discordantă. „Anul acesta, ne aşteptăm tot la o creştere negativă pentru România, -0,8%, dar decelerarea creditării va fi totuşi mai puţin amplă decât anul trecut“, spune Carmelina Carluzzo, deputy head of CEE Strategic Analysis în cadrul grupului Unicredit. Pentru intervalul 2013-2015, creşterea anuală a creditării bancare în ţara noastră va fi de doar 1,2%, a doua cea mai proastă din regiune, după Slovenia.
Bani mai puţini de la băncile mamă, mai mulţi de la deponenţi
O evoluţie ceva mai bună, dar nu peste media regiunii, este aşteptată din partea depozitelor bancare, care ar urma să crească, în acelaşi interval, cu 4,4% anual. Dacă în cazul creditelor, avansul va fi susţinut de clienţii companii, la depozite, contribuţia principală o vor avea clienţii persoane fizice.
De altfel, bancherii europeni vorbesc tot mai mult de trecerea către un „nou model“, în care structura finanţărilor bancare se schimbă considerabil, urmând să se bazeze tot mai mult pe depozite atrase şi capital, şi mai puţin pe finanţări externe. Ponderea finanţărilor de la băncile-mamă în totalul pasivelor băncilor din regiunea noastră a scăzut deja, de la 22%, în decembrie 2008, la 14%, la finele lunii septembrie 2013, în timp ce ponderea depozitelor atrase a crescut de la 51% la 57%, concomitent cu un avans al ponderii capitalului de la 11% la 16%.
Povara pierderilor
Europa Centrală şi de Est rămâne piaţa din care bancherii speră să culeagă profituri mai mari. „În ciuda dificultăţilor, sectorul bancar din această regiune rămâne profitabil, arătând, de fapt, o profitabilitate mai mare decât ţările importante din Europa Occidentală“, spune Carluzzo. Anul trecut, rentabilitatea medie a activelor (ROA) pe piaţa bancară central şi est-europeană a fost de 1,5%, faţă de doar 0,3%, în Germania, sau 0,2%, în Austria, în condiţiile în care băncile din Turcia sau Rusia au reuşit niveluri remarcabile ale profitabilităţii, chiar de 2%.
România se situează, însă, în coada clasamentului (situaţie mai proastă există doar în Slovenia), cu o rentabilitate a activelor de doar 0,1%. Cauza: pierderile uriaşe raportate de mai multe bănci importante din piaţă, sub impactul creditelor neperformante acumulate după declanşarea crizei. Chiar dacă anul acesta, analiştii estimează o reducere a ratei de neperformanţă, România rămâne, de departe, ţara cu cea mai mare problemă a restanţelor la credite din regiune.
Cine reporneşte motoarele?
Soluţiile gândite de autorităţile române pentru repornirea creditării şi susţinerea creşterii economice pe această cale nu pot rezolva, însă, problema creditelor neperformante, consideră analistul Florin Cîţu. BNR a redus recent dobânda-cheie la un nou minim istoric, 3,75%, diminuând, totodată, rata rezervei minime obligatorii (RMO) atât pentru depozitele în lei ale băncilor, de la 15% la 12%, cât şi pentru pasivele în valută, de la 20% la 18%, începând cu data de 24 ianuarie, măsuri care ar urma să lase la dispoziţia bancherilor fonduri suplimentare de 4 miliarde de lei şi 500 milioane de euro. „Eliberarea de lichidităţi pe termen lung în lei ar trebui teoretic să ajute creditarea, pentru că ar reduce preţul (deşi aşteptările inflaţioniste s-ar putea să împingă acest preţ în sus pe termen lung), dar lucrurile nu sunt aşa de simple. Creditarea suferă din alte cauze decât preţul, iar reducerea RMO în lei rezolvă doar nepotrivirea de scandenţe între ce oferă BNR ca lichiditate pe termen scurt şi interesul economiei pentru lichidităţi pe termen lung, nu însă şi problema creditelor neperformante“, spune Cîţu. În opinia sa, măsurile BNR vor ajuta mai mult statul să se împrumute în valută decât sectorul privat.
Pentru o relaxare şi mai amplă a politicii monetare, BNR mai are spaţiu, dar unul limitat. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a arătat, la acelaşi eveniment de la Viena, că loc mai mare de reducere în continuare rămâne pentru RMO şi mai puţin pentru dobânda-cheie.
Nerezolvată în urma măsurilor BNR rămâne şi problema situaţiei financiare precare a companiilor româneşti, care continuă să intre pe bandă în insolvenţă, în condiţiile în care Guvernul măreşte povara fiscală. Pentru investitorii prezenţi la conferinţa Euromoney, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, nu a anunţat nicio măsură de relaxare a fiscalităţii în perioada următoare. Austeritatea cheltuielilor publice, care ar putea permite tăieri de taxe, impozite şi contribuţii, nu mai este de actualitate, în opinia ministrului statul fiind cel care trebuie să substituie lipsa de investiţii a sectorului privat şi să îşi asume stimularea deficitului de cerere din economie. Cu ce anume? Potrivit lui Liviu Voinea, cu un pachet misterios de măsuri care nu poate fi detaliat până nu e discutat cu Fondul Monetar Internaţional.
Îmbunătăţirea activităţii economice în regiune va fi probabil însoţită de accelerarea creditării, determinată în special de sectorul corporate. Creşterea va fi însă diferită de la ţară la ţară. Gianni Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a Unicredit.
BNR mai are spaţiu de reducere a dobânzii-cheie, dar mai mic decât până acum. Mai mult spaţiu avem pentru reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor, dar măsura trebuie făcută în pași mici pentru a fi siguri că este digerată bine de piaţă. Cristian Popa, viceguvernator BNR
14% este nivelul la care a scăzut ponderea finanţărilor de la băncile mamă, la finele lunii septembrie 2013, de la peste 22%, cât reprezentau acestea în totalul pasivelor bancare din centrul şi estul Europei la finele anului 2008