Presa britanica semnaleaza faptul ca Royal Bank of Scotland, care este ajutata cu 20 miliarde de lire din banii contribuabililor, se pregateste sa plateasca bonusuri. Banca a pus deoparte 1,79 miliarde lire, pentru a acoperi "cheltuieli cu personalul", incluzandu-se aici si bonusurile. Suma este destinata diviziei pentru investitii care a generat pierderi de 5,9 miliarde lire in primele sase luni ale anului.Guvernul britanic a cerut ca boardul de directori sa nu primeasca nici un fel de bonus. D
Presa britanica semnaleaza faptul ca Royal Bank of Scotland, care este ajutata cu 20 miliarde de lire din banii contribuabililor, se pregateste sa plateasca bonusuri. Banca a pus deoparte 1,79 miliarde lire, pentru a acoperi „cheltuieli cu personalul”, incluzandu-se aici si bonusurile. Suma este destinata diviziei pentru investitii care a generat pierderi de 5,9 miliarde lire in primele sase luni ale anului.
Guvernul britanic a cerut ca boardul de directori sa nu primeasca nici un fel de bonus. Doleanta care s-a si materializat in cazul CEO Fred Goodwin, care va pleca fara sa primeasca bani in plus. Numai ca bonusurile cu pricina nu sunt indreptate spre conducerea centrala, ci la nivele inferioare ale ierarhiei, spre angajati din middle-management care au reusit totusi, pe segmentul lor de activitate, sa obtina profit.
De aici incepe disputa. Guvernul nu vrea ca o banca aflata cu un picior in groapa sa dea bonusuri cata vreme a primit banii sub forma de ajutor, tocmai pentru ca se afundase prea tare. De cealalta parte, nu toate departamentele au obtinut pierderi, unele fiind chiar pe plusuri semnificative, lucru ce a mai redus oarecum din gaura.
Economistul Vincent Cable considera ca bancile de investitii nu ar trebui deloc sa primeasca ajutor, deoarece ar fi derulat politici de investitii „in stil de cazino”. O sursa din cadrul unei banci, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, a precizat ca daca cei care au coordonat operatiuni care, in ciuda crizei globale, au reusit totusi sa fie pe profit, nu vor primi nimic in plus la salariu, vor pleca in alta parte.
Bonusuri din obisnuinta
Problema bonusurilor este de data recenta. Pana acum nu se stia clar ce fel de bonusuri primesc, sub ce forma (actiuni, imprumuturi preferentiale sau bani) si in ce valoare. Era normal ca, in caz de profit, coordonatorii diviziilor de succes sa fie considerati participanti la profit si remunerati in consecinta. Iar pana in prezent, bancile americane erau pe plus, iar conducerea incasa, pe buna dreptate, bonusuri. Situatia s-a inrautatit cand bonusurile au devenit o obisnuinta. Chiar daca banca este cu pierderi de miliarde, conducerea trebuia sa-si incaseze bonusurile. Exact conducerea care a condus banca in perioada aparitiei pierderilor.
Astfel, exista cazurile Goldman Sachs, Citigroup, Morgan Stanley, JP Morgan, Merrill Lynch si Lehman Brothers, care au pus deoparte un total de 70 miliarde de dolari ca plati pentru personalul, intrand aici si bonusurile. Intrebarea care apare este: bonusuri pentru ce? Rezultatele au fost dezastruoase… Raspunsul imediat ar fi: din obisnuinta.
Cu toate acestea, desi banca este zdravan pe minus, totusi exista anumite divizii sau sectoare de activitate care au obtinut profit. In mod normal, oamenii care au reusit sa produca bani in timp de criza, ar merita sa fie apreciati pe masura. Numai ca departamentul profitabil face parte din banca, iar profitul sau a fost spulberat de tavalugul pierderilor celorlalte divizii. Practic, bonusurile se platesc tot din ajutoarele guvernamentale.