Restanţele la credite au ajuns să frigă atât de tare instituţiile de credit încât o zi de întârziere la plată este suficientă pentru ca debitorii să fie daţi pe mâna recuperatorilor de creanţe.
Declanşarea crizei financiare a adus pe lângă scăderea lichidităţilor din piaţă şi creşterea numărului de restanţieri. Au început să nu mai fie plătite atât ratele la credite, cât şi facturile la utilităţi şi la telefonia mobilă sau fixă. Comparativ cu primele patru luni din 2008, volumele de creanţe externalizate către societăţile specializate în recuperare s-au dublat şi chiar triplat pe anumite segmente.
Cătălin Neagu, director general Top Factoring, arată că în procesul de colectare de creanţe, desfăşurat de societăţile de recuperare, perioada proceselor de colectare amiabilă s-a mărit cu cel puţin două luni. Aceasta, deoarece în ultima perioadă a scăzut foarte mult capacitatea de plată a debitorilor. Astfel, dacă în urmă cu două-trei luni perioada de colectare amiabilă se lungea pe o durată de timp cuprinsă între trei şi patru luni, acum aceasta poate ajunge până la şase sau chiar opt luni.
Odată cu scăderea capacităţii de plată a debitorilor a scăzut şi valoarea medie a plăţilor zilnice. Aşa cum arată statisticile recuperatorilor de creanţe, numărul proceselor de executare silită a datornicilor s-a triplat în 2009, faţă de 2008.
Un alt fenomen care apare în această perioadă este interesul din ce în ce mai mare al băncilor şi IFN-urilor pentru o abordare foarte timpurie a debitorilor (Early Collection). „Acestea externalizează companiilor de colectare debitele la o zi de intârziere, urmând ca procesul de colectare să nu depăşească 20-30 de zile. Se obţine astfel o rată de succes de peste 90%, cu costuri minime“, spune Cătălin Neagu. Băncile, furnizorii de telefonie mobilă şi fixă, IFN-urile şi furnizorii de utilităţi sunt instituţiile care externalizează cele mai mari volume de clienţi către agenţiile specializate în colectare de creanţe.
Creanţe de patru ori mai ieftine
Scăderea capacităţii de plată a datornicilor are şi o altă consecinţă. Preţul la care creditorii îşi vând la ora actuală pachetul de creanţe s-a redus considerabil. În al doilea semestru din 2008, numărul licitaţiilor pentru vânzarea de pachete de creanţe a crescut cu 400%, în special datorită faptului că băncile au scos spre vânzare portofolii foarte mari de creanţe. Creşterea ofertei este astfel cea care a condus la scăderea preţului.
Numărul licitaţiilor organizate pentru vânzarea portofoliilor neperformante a continuat să crească şi în primul semestru din 2009, dublându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare, băncile acceptă să scape de restanţieri acceptând şi numai 3-7% din valoarea datoriilor. Şi furnizorii telecom au ajuns să vândă portofolii de creanţe la 11-17% din valoare.
În cazul restanţelor acumulate de clienţii persoane juridice, volumele gestionate de societăţile de recuperare de creanţe au creascut de patru-cinci ori faţă de 2008. Întârzierile la plată au crescut, în diferite industrii, de la o medie de 20 de zile la 60-75 de zile. Retailerii au ajuns să impună furnizorilor contracte de vânzare-cumpărare cu termene de plată din ce în ce mai mari, ajungând chiar la 100 de zile de la preluarea mărfii. Recuperatorii de creanţe se aşteaptă la o dublare, în semestrul următor faţă de primul semestru al anului, a cazurilor de persoane juridice de la care vor trebui să colecteze restanţe.
La persoanele fizice s-au triplat acţiunile în justiţie şi executările silite pentru recuperarea debitelor.
Cătălin Neagu, director general Top Factoring
În 2008, băncile îşi vindeau creanţele cerând 12-17% din valoarea acestora. Acum, se mulţumesc cu 3-7%. Şi furnizorii de telefonie şi-au redus pretenţiile, de la 17%-25%, la 11%-17%
