Daca din achizitiile si fuziunile anuntate de analisti in 2001 nu a avut loc decat una (cea dintre Banca Agricola si Banca Raiffeisen), iar concurenta intre banci s-a vazut mai puternic in special catre sfarsitul anului 2002, in cazul lui 2003 am putea spune ca vom asista la evolutii mai "interesante" din acest punct de vedere. Scaderea dobanzilor la titlurile de stat (investitiile preferate ale bancilor pana acum) de la 34-35% pe an la inceputul lui 2002, la 14% in prezent a facut ca aceste pla
Daca din achizitiile si fuziunile anuntate de analisti in 2001 nu a avut loc decat una (cea dintre Banca Agricola si Banca Raiffeisen), iar concurenta intre banci s-a vazut mai puternic in special catre sfarsitul anului 2002, in cazul lui 2003 am putea spune ca vom asista la evolutii mai „interesante” din acest punct de vedere. Scaderea dobanzilor la titlurile de stat (investitiile preferate ale bancilor pana acum) de la 34-35% pe an la inceputul lui 2002, la 14% in prezent a facut ca aceste plasamente sa nu mai fie acoperitoare pentru sumele atrase de banci, sume ce ar trebui remunerate cu dobanzi mai mari decat rata inflatiei. Cum aceasta este prognozata pentru 2003 a se situa la 12-14%, institutiile bancare vor trebui sa caute plasamente care sa le permita acoperirea dobanzilor acordate la depozite (dobanzi de +2-4% peste inflatie).
O varianta ce presupune insa si o evaluare corecta a riscurilor va fi expansiunea activitatii de creditare, mai ales pe sectorul persoanelor fizice. Vom asista, in special, la o explozie a creditului ipotecar si a celui de consum (bunuri de folosinta indelungata, nevoi personale, vacante). Conform estimarilor primelor doua mari banci din sistem, BCR si BRD- GSG, vom asista, la nivelul intregii piete, la o dublare a volumului de credite comparativ cu 2002. „In materie de dotare cu echipamente (TV, automobile, apartamente, audio-video etc.), Romania este inca foarte inapoiata. Piata romaneasca de bunuri de consum, estimata la 6,7 miliarde de euro, ar trebui sa cunoasca o crestere de 5% in 2003. Previziunile de crestere a activitatilor bancare pe piata persoanelor fizice sunt superioare celor privind vanzarile de bunuri de consum, in special datorita modificarii comportamentului de consum (apelarea la credite, n.r.). Pe baza acestor ipoteze prudente, potentialul pietei creditelor de consum poate fi estimat, pentru urmatorii doi ani, intre 400 si 420 de milioane de euro pe an, in ipoteza cea mai pesimista”, declara Patrick Gelin. Dobanzile ar putea sa mai scada, conform estimarilor specialistilor, cu patru-opt puncte procentuale pana la sfarsitul lui 2003, pentru creditele in lei. In cazul creditelor in valuta, probabil, vom asista la o aliniere a bancilor la cele mai mici dobanzi de pe piata. Foarte importante in diferentierea ofertelor vor fi si celelalte costuri ce intervin la acordarea creditelor (comision de management, costul asigurarii), precum si serviciile adiacente (vezi recenta gratuitate a politei de asigurare de viata acordata de Alpha Bank). Concurenta in acest sector va interveni si prin patrunderea unor noi veniti (ING Bank, va intra, de exemplu, pe piata creditului imobiliar). „Concurenta va creste si prin aparitia unor jucatori specializati, precum: fondurile ipotecare, bancile ipotecare etc., ceea ce reprezinta un semn de maturitate pentru sistemul financiar-bancar”, declara Rasvan Radu, vicepresedinte Raiffeisen Bank.
O alta varianta pentru ca bancile sa contracareze „pierderea” titlurilor de stat este insa lansarea de produse care sa asigure venituri consistente din comisioane. De altfel, aceasta va fi una din tendintele majore care vor aparea in sistemul bancar romanesc in 2003: cresterea ponderii veniturilor din comisioane in totalul veniturilor bancilor, la un nivel la care acestea vor depasi veniturile din dobanzi. „Foarte previzibila scadere a inflatiei va determina reducerea dobanzilor si, in consecinta, a marjelor de intermediere. Ponderea veniturilor se va deplasa catre alte surse, precum comisioanele”, comenta Patrick Gelin, director general al BRD – GSG. Neadaptarea unora dintre banci la acest trend le va scoate pe unele dintre ele de pe piata, fie prin fuziuni, absorbtii sau achizitii, fie prin dizolvare.
Unele dintre aceste produse vor fi produse bancare complexe de genul „bancassurance”. „Bancile vor cauta sa acapareze sectoare financiare adiacente activitatii proprii – asigurari, leasing, asset management, fonduri de pensii private, activitati ipotecare, brokeraj, obligatiuni municipale si nu numai – care, chiar daca sunt la inceput de drum, poseda o perspectiva de dezvoltare deosebita, ce va asigura o sustinere viitoare a veniturilor grupurilor bancare, in conditiile reducerii celor generate de dobanzi”, declara Lucian Claudiu Anghel, analist financiar si consilier al presedintelui BCR, Nicolae Danila. In ceea ce priveste evolutia depozitelor, sistemul bancar romanesc se va lovi de comportamentul de economisire al populatiei si al agentilor economici. „Capacitatea de economisire a populatiei, legata de puterea de cumparare, nu va inregistra o progresie notabila, in ciuda restabilirii increderii in sistemul financiar. Bancile isi vor continua eforturile in directia prelungirii duratei medii a depozitelor, insa populatia nu isi va schimba comportamentul de economisire decat in conditiile unei inflatii controlate si in scadere”, declara directorul executiv al BRD. Potentialul pietei cardurilor va fi exploatat in 2003 in mod intensiv – prin crearea unor carduri bancare cu servicii asociate, cu destinatii specifice, carduri care sa ofere noi beneficii detinatorilor lor si sa fie mai mult decat un instrument de plata (sa aiba incluse asigurari, reduceri la anumite bunuri si servicii). Ritmul de crestere a pietei (calculat ca procentaj de noi carduri in total piata) va fi, conform previziunilor Visa si Mastercard, inferior celui din 2002, desi numarul de carduri emise l-ar putea egala sau chiar depasi pe cel din 2002.
credit de consum
+100%
· Expansiune rapida a activitatii de creditare, mai ales pe sectorul persoanelor fizice. Volumul creditelor se va dubla pe acest segment.
· Dobanzile la creditele in lei ar putea sa mai scada cu 4-8 puncte procentuale, pana la sfarsitul lui 2003.
· Diferentierea ofertelor se va face in special prin celelate costuri ce intervin la acordarea creditelor (comision de management, costul asigurarii), precum si prin serviciile adiacente (includerea unor gratuitati, lipsa girantilor, calcularea veniturilor).
· Concurenta va creste prin aparitia unor jucatori specializati, precum fondurile ipotecare, bancile ipotecare.
Carduri
+50%
· Numarul cardurilor va creste si in 2003 cu aproximativ 1,8 milioane de bucati, la fel ca in 2002.
· Reteaua de ATM-uri si POS-uri se va extinde rapid. Intrarea in vigoare a ordonantei guvernamentale prin care furnizorii de utilitati (apa, gaze, electricitate), precum si comerciantii care au o anumita cifra de afaceri vor fi obligati sa accepte la plata carduri va conduce la o marire considerabila a punctelor de acceptare.
· Vor fi introduse produsele Premium, care sa ofere noi beneficii detinatorilor lor (sa aiba incluse asigurari, reduceri la anumite bunuri si servicii). Cardurile overdraft se vor transforma in carduri de credit.
Produse de economisire
+5%
· Capacitatea de economisire a populatiei, legata de puterea de cumparare, nu va inregistra o progresie notabila, in ciuda restabilirii increderii in sistemul financiar.
· Bancile isi vor continua eforturile in directia prelungirii duratei medii a depozitelor, insa populatia nu isi va schimba comportamentul de economisire decat in conditiile unei inflatii controlate si in scadere.
· Dobanzile la depozitele bancare vor fi cu 2-4 puncte procentuale peste rata inflatiei. Mai tentante vor fi certificatele de depozit emise de banci, mai ales ca in cazul acestora dobanda nu se modifica pe toata perioada detinerii lor.