Foarte puţine bănci din România finanţează efectiv agricultura, în ciuda declaraţiilor pompoase pe care şefii instituţiilor de credit le fac de fiecare dată când au ocazia. Soldul total al finanţărilor acordate sectorului agricol, inclusiv de către IFN-uri cum sunt firmele de leasing, depăşeşte cu puţin 2 miliarde de euro, în condiţiile în care doar nevoia de cofinanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene sare de 7 miliarde de euro. Dacă şansele de a lua un credit atunci când ai deja o firmă care activează în domeniu sunt mici, dar există, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre antreprenorii care se decid să se lanseze în afaceri în agricultură şi vor să-şi cumpere teren pe credit. O confirmă şi preşedintele Traian Băsescu, care a afirmat recent că o singură bancă locală finanţează achiziţia de teren agricol. „CEC este singura bancă ce finanţează agricultura, pentru că băncile austriece nu finanţează agricultura românească.
Am avut discuţii cu bancheri pe care am încercat să-i conving să finanţeze români pentru a-şi cumpăra teren agricol după 2014, când se liberalizează piaţa. Marea problemă, şi am văzut asta pe pielea mea, este că românii nu au bani să-şi cumpere teren“, a spus preşedintele. Capital a analizat oferta existentă pe piaţă şi a constatat că doar trei-patru bănci CEC, Banca Transilvania, Carpatica şi Libra – includ în portofoliu credite destinate exclusiv achiziţiei de teren agricol, însă, din discuţiile avute cu persoane care au încercat să se finanţeze în acest mod, am aflat că nici băncile respective nu acordă, de facto, prea multe credite de acest tip. „Am o firmă cu rulaj de peste 750.000 de euro pe an şi profit net de aproximativ 85.000 de euro. M-am prezentat la bancă pentru obţinerea unui credit în vederea achiziţiei de teren agricol.
Valoarea creditului ar fi fost de 400.000 de euro pe 10 ani. Răspunsul băncii care se laudă peste tot cu creditul pentru achiziţia de teren a fost categoric: nu avem fonduri pentru acest tip de credite“, ne explică un fermier. Cât priveşte băncile austriece, la care a făcut referire preşedintele, ele nu au în portofoliu împrumuturi pentru achiziţia de teren. Capital a vorbit cu Raiffeisen, Volksbank, BCR şi Unicredit Ţiriac, care deşi poartă numele unei bănci italiene are centrul operaţional la Viena. În cazul firmelor mari, cele patru bănci oferă soluţii pentru achiziţia de teren, însă nu cu un produs dedicat care presupune garantarea cu respectivul teren, ci prin alte produse, care presupun garanţii suplimentare.
Credite cu dus şi-ntors

Reprezentanţii celei mai mari bănci din România, BCR, ne anunţă că nu dau credite pentru terenuri nici persoanelor fizice şi nici firmelor cu cifră de afaceri mai mică de 1 mil. euro. În ceea ce priveşte societăţile de dimensiuni medii şi mari, BCR spune că ar putea acorda împrumuturi pentru teren, însă nu garantate doar cu respectiva achiziţie şi „în niciun caz pentru destinaţii speculative“. Această aparentă teamă de speculatori şi de credite neperformante vine din efectele spargerii bulei imobiliare şi a fost foarte bine sintetizată, în câteva cuvinte, la o întâlnire informală, de către şeful unei bănci de dimensiuni mari. „Nu dăm credite pentru terenuri. Am avut două încercări care s-au soldat cu două credite neperformante“, spune respectivul director de bancă. Despre prudenţă, dar şi despre „o posibilă oportunitate pe viitor“ vorbesc şi cei de la Volksbank, care în acest moment nu oferă nici persoanelor fizice şi nici firmelor posibilitatea de a lua un credit pentru teren agricol. O situaţie similară o întâlnim la Unicredit-Ţiriac, acolo unde doar companiile mari din domeniu ar putea avea posibilitatea să-şi finanţeze achiziţia de teren.
Nici Raiffeisen nu are pentru persoane fizice un produs special, însă reprezentanţii băncii oferă ca alternativă un credit clasic pentru achiziţia de teren, indiferent de destinaţia acestuia. Banca finanţează maximum 75% din valoarea terenului în cazul variantei în euro şi maximum 85% în cazul celei în lei. Suma acordată se situează între 5.000 de euro şi 200.000 de euro sau echivalent în lei.   
Birocraţia strică totul
Chiar şi atunci când banca are în portofoliu un produs care se potriveşte nevoilor investitorului, drumul până la contractarea efectivă a împrumutului este extrem de anevoios. O arată un studiu efectuat chiar de BCR. Mai bine de 30% din fermieri spun că produsele bancare dedicate sunt greu de accesat. Principala problemă nu este costul creditelor (şi acesta mare faţă de alte ţări) şi nici măcar valoarea exagerat de mare a garanţiilor solicitate (situaţie despre care Capital a scris pe larg), ci birocraţia. Potrivit unui sondaj realizat de BCR pe 200 de fermieri, aproape 60% din solicitanţii de credit din zona agricolă spun că documentaţia stufoasă este cel mai mare impediment, al doilea motiv generator de nemulţumiri este valoarea garanţiilor, iar cel de-al treilea, timpul îndelungat de răspuns. Alt­fel spus, două dintre cele trei „supărări“ principale ale fermierilor ţin de birocraţie.
Garanţii imense
Băncile pe care le-am contactat ne-au arătat că pot acorda firmelor împrumuturi pentru teren, însă doar în condiţiile în care aduc şi alte garanţii decât pământul achiziţionat. Iar când vine vorba de garanţii, băncile sunt extrem de severe, chiar şi atunci când clientul obţine fonduri europene şi garanţii de la stat. Capital a stat de vorbă cu mai mulţi antreprenori din sectorul agricol. I.T. din judeţul Prahova s-a lovit ca de un zid de prudența excesivă a băncilor. Omul, care a ţinut să nu îşi dezvăluie identitatea, a obţinut aprobarea pe un proiect privind cultivarea de legume bio în valoare de un milion de euro, dintre care 550.000 de euro fonduri europene nerambursabille. Prin urmare, contribuţia proprie ar fi trebuit să fie de 450.000 de euro.„Avem deja terenul în proprietate, un hectar.
Cu tot cu acte, cu aprobări, cu dosarul pentru fonduri europene, am cheltuit deja 20-30 de mii de euro“, spune el. A încercat să obţină cele 450.000 de euro de la mai multe bănci. Fără succes până acum. Atenţie, omul a obţinut şi o garanţie de 80% din eventualul credit de la Fondul de Garantare a Creditului Rural. 
„Prima bancă la care am apelat mi-a cerut un aport propriu în cash şi garanţii în valoare de 30% din întregul proiect. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vin cu 300.000 de euro cash. Păi, dacă îi aveam, de ce mai apelam la bancă?“, continuă tânărul antreprenor. În cadrul înţelegerii cu banca, ar fi trebuit să fie vorba şi de o scrisoare de garanţie (instrument care nu presupune plăţi cash) pe care fermierul ar trebui să o folosească pentru a debloca, sub formă de avans, jumătate din suma nerambursabilă, adică 225.000 de euro.
Liber la concurenţă
Potenţialii agricultori din România vor fi puşi de anul viitor într-o situaţie de inferioritate faţă de investitorii străini, în condiţiile în care capitalul propriu este puţin, iar băncile nu finanţează agricultura. Guvernul a decis să elimine restricţiile privind suprafaţa maximă ce poate fi cumpărată de persoanele nerezidente. Vechiul proiect, care prevedea o limită de 100 de ha şi o experienţă de minimum cinci ani în domeniu, pentru străinii care doreau să achiziţioneze teren agricol în România, nu a fost agreat de oficialii Uniunii Europene. În noul proiect, aceste restricţii au dispărut.  Ca urmare, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege în această formă, începând cu data de 1 ianuarie 2014, persoanele fizice, cetăţeni români sau străini, vor putea cumpăra oricât teren agricol doresc.  Singura restricţie rămâne respectarea dreptului de preempţiune. Astfel, potrivit proiectului adoptat de Guvern, „înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege“.

4 bănci din România au în portofoliu credite pentru teren agricol, dintre care una singură finanţează persoane fizice

Nu dăm împrumuturi pentru achiziţia de terenuri. Am avut două încercări care s-au soldat cu două credite neperformante.
Director bancă

Răspunsul băncii care se laudă peste tot cu creditul pentru achiziţia de teren a fost categoric: nu avem fonduri pentru aceste credite.
Fermier cu afaceri de 850.000 de euro

Credite pentru achiziţia de teren

  •  Banca Transilvania Arată pe site-ul propriu că are în portofoliu un produs dedicat achiziţiei de teren agricol. Creditul este destinat persoanelor juridice, însă şi doar în condiţiile în care firma solicitantă are cel puţin doi ani în domeniu şi exploatează cel puţin 100 de hectare. Banca nu dă foarte multe informaţii, însă arată că valoarea împrumutului poate ajunge la 85% din valoarea achiziţiei, în timp ce perioada de creditare merge până la 10 ani.
  • Banca Comercială Carpatica este una dintre puținele bănci care anunţă că finanţează pentru achiziţii şi firmele de tip start-up. Creditul „Rădăcini“ presupune finanţarea a până la 100% din valoarea terenului, după cum arată banca, pe o perioadă maximă de zece ani. Ipoteca pe teren nu este însă suficientă banca cerând  garanţii suplimentare.  
  • CEC Bank este singura bancă ce finanţează pentru achiziţia de teren agricol atât persoanele fizice, cât şi firmele. În ambele cazuri, valoarea creditului, oferit exclusiv în lei, ajunge până la 85% din valoarea terenului.

Acest articol a apărut în ediţia print numărul 48 a revistei Capital din săptămâna 2-8 decembrie 2013