În 2012, sistemul bancar din România a trecut la standardele internaționale de contabilitate (IFRS). Odată cu acest pas, majoritatea băncilor și-au schimbat metoda de provizionare, prin eliberarea unei părți a provizioanelor constituite până în acel moment după regulile contabile românești. Din punctul de vedere al impozitului pe profit, legislația a permis amânarea impactului fiscal. „Astfel, sumele înregistrate în momentul tranziției la IFRS în soldul creditor al contului de rezultat reportat au fost considerate, din punct de vedere fiscal, ca fiind rezerve. Pe seama acestei amânări, s-a contabilizat de către bănci o datorie privind impozitul pe profit amânat“, a declarat Alexandru Milcev, partener Ernst&Young.

Practic, băncile și-au constituit în 2012  o „rezervă“ financiară pentru a fi acoperite la impozitarea pe 2012, care s-a realizat în martie-aprilie 2013. Așa cum caracterizează Milcev operațiunea, a fost vorba „de un fel de ficțiune contabilă care a redus profitul băncilor anul trecut“. Odată cu această rezervă s-au constituit și provizioanele aferente creditelor neperformante, care au urcat spectaculos în 2012, contribuind la adâncirea pierderilor la nivelul sistemului bancar.

După apariția Codului fiscal în trimestrul al doilea, odată cu clarificările obținute de la Ministerul Finanțelor, băncile au constatat că rezerva constiuită anul trecut a fost mai mare decât era necesar.

Impozitul pe profit se transformă în venit

„Datoria privind impozitul pe profit amânat a trebuit să fie anulată odată cu obținerea confirmărilor finale de la Ministerul Finanțelor privind tratamentul fiscal al operațiunilor ocazionate de tranziția la IFRS. Anularea acestei datorii privind impozitul pe profitul amânat a generat venituri pentru băncile respective“, precizează Milcev. Cheltuielile făcute de bănci cu un an în urmă nu au fost deductibile din punct de vedere fiscal.

În consecință, nici veniturile transformate în 2013 în profit nu vor fi impozitate. Surse din mediul bancar ne-au declarat că aceste rezerve au fost şi de sute de milioane de lei pe instituție, în funcție de bancă. Aceiași bani trecuţi la pierderi în 2012 se regăsesc în profitul din primul semestru din 2013.

Profitul real rămâne mic

„Scăderea cheltuielilor cu provizioanele în raport cu perioada similară din anul 2012, precum şi diminuarea costurilor de finanţare, pe fondul îmbunătăţirii percepţiei asupra riscului suveran al României, au condus la trecerea pe profit a sectorului bancar românesc în primele opt luni din 2013 (1,5 miliarde lei)“, se arată în Raportul asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR. Cât din acest profit este de fapt venitul din cheltuiala de anul trecut nu menționează Raportul de Stabilitate, iar BNR nu a comentat acest aspect. Dacă ne uităm însă pe rezultatele financiare prezentate de o serie de de bănci, vom observa câteva situații inedite.

La BCR, rezultatele la nouă luni din 2013 arată un profit brut de 234,5 milioane de lei şi un profit net de …559,8 milioane de lei. Aceasta, în condițiile în care a existat un impact pozitiv „din eliberarea unor pasive fiscale în cuantum de 560,8 milioane lei“, după cum arată comunicatul băncii. În cazul BRD – Groupe Société Générale, profitul net a fost de 50,5 milioane de lei, dar nu include aceste venituri, rezerva fiscală din 2012 nefiind eliberată încă.

Încasările bugetare arată că valoarea impozitului pe profit încasat de la băncile comerciale la nouă luni a fost doar de 15,7 milioane de lei, față de 283,4 milioane lei anul trecut. Băncile plătesc anticipat impozitul către Ministerul Finanţelor. Valoarea atât de mică a impozitelor arată că majoritatea băncilor își eliberează din rezerva din 2012.

1,5 miliarde lei este profitul sistemului bancar în primele opt luni din 2013, după pierderi de 2,8 miliarde lei în 2012

Acest articol a apărut în ediţia print numărul 45 a revistei Capital din săptămâna 11-17 noiembrie 2013