Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ar trebui folosit numai în ultimă instanţă pentru a ajuta băncile să-şi rezolve dificultăţile financiare, a afirmat, luni, Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al BCE, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD, transmite Reuters.
Proprietarii băncii şi piaţa financiară ar trebui accesate prima dată, abia apoi statele sau fondurile de salvare a băncilor, a explicat oficialul BCE.
‘În opinia BCE, Mecanismul European de Stabilitate, cu instrumentele pe care le are la dispoziţie, este ultimul loc în care trebuie cerut ajutorul’, a afirmat Asmussen, care a adăugat că este important de clarificat cum vor fi sprijinite bilanţurile băncilor înaintea testelor de stres.
Pentru completarea uniunii bancare, oficialul BCE a cerut un mecanism unic de rezoluţie care să fie finanţat printr-o taxă pe bănci, iar până atunci Mecanismul European de Stabilitate va ajuta băncile.
Şi Ministerul de Finanţe din Germania a salutat planurile Băncii Central Europene referitoare la cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse anul viitor unor teste de stres cuprinzătoare, avertizând creditorii să folosească timpul rămas pentru a-şi majora capitalul, dacă este necesar.
Ministerul a adăugat că băncile trebuie să facă rost de banii necesari în cazul în care noua rundă de teste de stres va indica faptul că au nevoie de capital suplimentar, iar ajutorul statului va fi disponibil numai dacă toate celelalte opţiuni au fost epuizate. Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care are la dispoziţie 500 de miliarde de euro pentru băncile din zona euro, nu va fi un nou organism de protecţie bancară, a avertizat instituţia.
‘Acesta poate fi folosit doar dacă o ţară nu este capabilă prin forţe proprii să-şi recapitalizeze băncile. Atunci, ţara poate apela la ajutorul ESM’, se arată în declaraţia Ministerului de Finanţe din Germania.
Luna trecută, oficialii Băncii Central Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 din Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia.
Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia).
BCE va începe verificarea calităţii activelor băncilor din zona euro în noiembrie şi va finaliza procesul în octombrie 2014, înainte de a-şi asuma supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. UE va implementa total reglementările globale privind capitalul băncilor până în 2019.
Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri s-au aflat sub o presiune intensă. AGERPRES