obtina si in alta parte inca un imprumut similar, chiar daca la primul nu a platit la timp toate ratele. Peste aceasta suma, toate creditele sunt raportate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) din cadrul BNR, putand fi astfel verificate. In cazul imprumuturilor mai mici, bancherii nu au decat sa se increada in buna credinta a clientilor. Riscul exista pentru 95% din numarul total de credite acordate, acestea reprezentand, totusi, doar 6% din volumul total al creditelor din intreaga economie.Incepand de anul viitor, restantierii la creditele mici vor deveni la fel de vizibili pentru toate bancile ca si cei cu imprumuturi mari. Un birou de credit va colecta informatii despre toate imprumuturile acordate persoanelor fizice. Bancile care si-au pus propria baza de date la dispozitia biroului vor putea verifica, bineinteles contra cost, la colegele din piata, „cazierul” bancar al clientilor care le-au solicitat credite. „Am reusit sa creionam deja contractul de societate. Biroul va functiona ca societate pe actiuni cu profit”, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat saptamana trecuta de ARB, BNR si Alpha Bank. Potrivit afirmatiilor sale, un numar de 25 de banci, reprezentand 25% din piata, si-au exprimat intentia de a deveni actionari la viitoarea societate. Toate cele 39 de banci membre ARB vor fi participanti la biroul de credit, exceptie facand Eximbank, care nu deruleaza operatiuni cu persoane fizice.Ponderea in actionariatul biroului va fi detinuta de banci in functie de cota de piata. Motivul: bancile mari, care vor pune la dispozitia celorlalti participanti, pentru a fi consultate, cele mai mari baze de date despre clienti vor avea si cea mai mare putere de decizie. In plus, acestora le va reveni si cea mai mare parte a profitului, in conditiile in care biroul va avea venituri din consultarea, contra cost, a bazelor de date respective.Solutia a fost impusa de bancile mari, care intr-o faza initiala au ezitat sa participe la biroul de credit, de teama ca celelalte banci vor incerca sa le „fure” clientii. Din aceleasi motive, intr-o prima etapa, biroul nu va putea furniza decat informatii negative. Mai exact, va oferi indicii despre cat de „incarcat” este „cazierul” bancar al unui client, fara a-i acorda acestuia si „certificat de buna purtare”, in care sa mentioneze toate creditele din trecut cu rate platite la timp. „O interogare a biroului de credit va fi de felul urmator: Are domnul X credite contractate? iar raspunsul poate fi: Are, la trei banci, in valoare totala de Y lei, din care restante Z lei”, spune Ghetea.Tot in prima etapa, acces la biroul de credit vor avea doar bancile, nu si societatile de asigurari sau cele de leasing. In viitor, biroul de credit se va transforma intr-un birou de informatii privind creditele, unde „cazierul” bancar al persoanelor fizice va putea fi consultat de oricine.
· Actionari vor fi 25 de banci (95% din piata), cu participatii in functie de cotele de piata;
· Informatii despre creditele restante ale persoanelor fizice vor oferi 38 de banci;
· Biroul va oferi doar informatii negative, referitoare la restante, nu si certificate de buna purtare pentru creditele achitate in trecut fara rate intarziate;
· Informatii oferite: valoarea totala a creditelor contractate de o persoana, numarul bancilor (nu si sumele) care le-au acordat si valoarea restantelor.
Consultarea cazierului va costa
· La inceput nu vor avea acces la informatii decat bancile;
· In viitor, biroul va fi deschis si societatilor de asigurari, celor de leasing, precum si altor institutii.