Retragerea liniilor de finanţare de către băncile străine din România este inevitabilă, în ciuda măsurilor anunţate de către oficialii de la Bucureşti, susţin bancherii.
Ultimele zile au marcat o intensificare a luărilor de poziţie legate de efectele care vor decurge din retragerea banilor de către băncile străine din România.
Guvernul ameninţă cu taxa „Robin Hood”, în vreme ce băncile susţin că măcar o parte din bani tot îi vor retrage şi că, până la urmă, Executivul poate să pună ce taxă vrea pentru că tot nu va încasa mare lucru în condiţiile în care criza a anulat profiturile.
„Eu cred că se exagerează cu această psihoză privind ieşirea banilor din ţară. Băncile nu vor risca să îşi pericliteze operaţiunile din România pentru că acest fapt se va repercuta şi asupra operaţiunilor din ţara de origine. Eu cred că ieşiri vor mai avea loc, dar în niciun caz la un nivel care să pună în pericol stabilitatea sistemului bancar”, a declarat pentru CAPITAL Online economistul-şef al ING, Nicolae Chidesciuc.
Acesta susţine că „zgomotul” produs în ultimele zile pe această temă are alt scop, respectiv transmiterea unui mesaj în exterior, şi anume că România este o ţară sigură.
„Pentru noi va fi bine dacă investitorii îşi recapătă încederea în economia românească. Toată această tevatură cred că este făcută mai degrabă pentru a creşte încrederea investitorilor faţă de România. Se doreşte să se transmită mesajul că România este o ţară sigură, care nu are probleme cu banii”, a precizat Nicolae Chidesciuc.
Avertismentul lui Boc
„Dacă băncile străine, prin reprezentanţele lor din România, nu vor înţelege că au fost la bine alături de români, adică au obţinut profituri extrem de importante în România, în vremuri foarte bune, iar acum, când vremurile sunt dificile, vor povara crizei numai pe umerii românilor şi ei să îşi retragă banii la băncile lor din străinatate, atunci Guvernul nu va sta cu mâinile în sân. Avem posibilitatea să aplicăm mai multe măsuri, care sunt şi în alte părţi ale lumii, precum acea taxă Robin Hood, numită supraimpozitarea profiturilor. Sperăm să nu ajungem la această situaţie”, afirma, ieri, premierul Emil Boc.
După această declaraţie, băncile-mamă ale primelor nouă instituţii de credit din România au convenit, tot ieri, la Bruxelles, că vor semna scrisori de angajament individuale cu BNR privind menţinerea liniilor de finanţare la nivelul din martie. Pentru semnarea acestor angajamente individuale, băncile şi-au luat un răgaz de o lună, perioadă în care vor încerca să obţină aprobarea board-ului de conducere.
Scepticism faţă de angajamentele băncilor
Unii oficiali ai BNR sunt oarecum sceptici cu privire la realizarea acestui acord. Economistul-şef al instituţiei, Valentin Lazea, a declarat astăzi că înţelegerile cu băncile-mamă, chiar dacă sunt sub forma unor scrisori de angajament semnate, reprezintă doar un gentlemen’s agreement.
„Atât timp cât ai liberalizare totală a contului de capital, nu poate fi o impunere legală de a nu scoate nişte bani din ţară”, şi-a justificat Valentin Lazea punctul de vedere.
Florin Georgescu: „Băncile nu pot fi sancţionate dacă nu se ţin de cuvânt”
Scrisorile de angajament cu băncile-mamă nu presupun sancţiuni în cazul neîndeplinirii prevederilor, pentru că ar încălca legislaţia comunitară, care garantează libera circulaţie a capitalurilor, a declarat, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, citat de Mediafax.
„Aceste documente au un caracter voluntar, cu putere efectivă, dar nu reprezintă un document cu caracter de lege, pe care dacă îl încalci atrage răspunderi şi sancţiuni. Nu cred, însă, că bănci mari, serioase, din Europa, odată ce au semnat, nu-şi vor respecta angajamentele”, a afirmat oficialul BNR.
DETALII:
Citeşte şi „Taxa Robin Hood va pune pe fugă investitorii”.
Citeşte şi BNR: Scrisorile semnate cu băncile-mamă sunt doar un gentlemen’s agreement.
