Ponderea energiei nucleare în totalul producţiei de energie din România va ajunge, în opt ani, la aproape 33%. Costurile menţinerii unui nivel confortabil al dependenţei de importurile de resurse energetice, prin finalizarea a încă două unităţi nucleare, totalizează 2,2 miliarde euro.

Regândirea politicilor energetice europene, ca urmare a creşterii spectaculoase a preţului petrolului, în ultimii ani, şi a crizei gazelor generate de conflictul ruso-ucrainean, a readus în prim-plan opţiunea nucleară. România profită acum de această conjunctură favorabilă şi de atuul deţinerii infrastructurii necesare dezvoltării proiectelor nucleare bazate pe tehnologia CANDU, dând undă verde proiectului de construcţie a încă două reactoare ale centralei atomoelectrice de la Cernavodă. Executivul a aprobat, săptămâna trecută, strategia de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, ce vor avea, fiecare, o putere instalată de 720 MW. Spre deosebire de primele două unităţi, construite cu implicarea directă a statului, care a garantat pentru creditele angajate, acestea vor fi realizate din fonduri atrase de la investitori privaţi.

Strategie inspirată din modelul finlandez

Pornind de la modelul aplicat de Finlanda pentru finanţarea Unităţii 3 a centralei nuclearoelectrice Olkiluoto, Guvernul român a decis ca realizarea celor două unităţi nucleare să fie încredinţată unei societăţi comerciale mixte, ai cărei acţionari vor fi viitorii investitori, alături de statul român, prin Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN). Contribuţia SNN la capitalul social al societăţii mixte va consta în activele existente la unităţile 3 şi 4 şi în contravaloarea lucrărilor şi serviciilor pregătitoare (studii, documentaţii de proiectare, autorizaţii). „Evaluarea activelor a fost realizată în cadrul studiului de fezabilitate, dar valoarea trebuie confirmată de un evaluator independent autorizat“, ne-a declarat Ioan Rotaru, director în cadrul SNN.
Cum va fi structurată societatea mixtă ce se va înregistra ca producător independent de energie, mai bine zis, ce cotă de acţiuni va reveni fiecărui acţionar, se va stabili prin negocieri cu investitorii, principiul de bază fiind acela ca niciunul să nu fie majoritar. Operarea celor două unităţi se va realiza de către SNN în baza unui contract de servicii de operare şi întreţinere.

Potrivit actului normativ, finanţarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri provenite de la investitori ca aport în numerar la capitalul social, reprezentând 30% din costurile de realizare a proiectului. Restul de 70% din necesarul de finanţare va fi asigurat din împrumuturile atrase de compania de proiect. „Fiecare investitor va veni cu o sumă cash reprezentând 30% din totalul finanţării, pe care trebuie să o asigure conform cotei proprii de participare la compania de proiect“, a explicat Ioan Rotaru. Recuperarea banilor investiţi de fiecare dintre acţionari se va face, cel mai probabil, prin livrarea unei cote de energie proporţionale cu ponderea acţiunilor deţinute în societate.

O treime din totalul producţiei naţionale

Echipamentele, serviciile, lucrările de construcţii-montaj, materiile prime şi materialele necesare pentru cele două unităţi nucleare vor fi contractate printr-un proces concurenţial transparent, neacceptându-se condiţionalităţi din partea acţionarilor. „Pentru finalizarea lucrărilor de construcţie, fie se va încheia un contract la cheie cu un contractor general, desemnat prin licitaţie, care va asigura documentaţia de proiectare, echipamentele, materialele, lucrările de construcţii-montaj, fie vor exista două-trei astfel de pachete“, a declarat Ioan Rotaru, precizând că decizia se va lua de către viitoarea companie de proiect.
Prima etapă după publicarea în Monitorul Oficial a HG este numirea, în termen de 15 zile, de către Adunarea Generală a Acţionarilor de la SNN, a Comisiei de negociere ce va derula procesul de selectare a investitorilor şi va negocia condiţiile pentru constituirea societăţii mixte. Pe data de 10 august, este programată lansarea de către SNN a ofertelor angajante, urmând ca la finele lunii octombrie să se încheie etapa de analizare a ofertelor şi să se comunice lista scurtă a investitorilor. Conform graficului prevăzut de strategie, înregistrarea societăţii comerciale de proiect va avea loc până la 31 martie 2008.

Realizarea simultană a grupurilor 3 şi 4 reprezintă, conform studiului de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche, varianta cu cele mai mici costuri investiţionale, respectiv 2,2 miliarde euro. Energia electrică produsă de cele două unităţi va avea, conform aceluiaşi studiu, un cost de 30-35 euro/MWh, cu o rentabilitate între 9% şi 11%. Odată cu intrarea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, preconizată pentru 2014 şi, respectiv, 2015, ponderea energiei nucleare va ajunge la 32%-33% din totalul producţiei naţionale. Anul acesta, prin darea în exploatare comercială a celui de-al doilea reactor, ponderea energiei nucleare va creşte de la 9% la 18%. Avantajul major al creşterii ponderii energiei nucleare este preţul competitiv comparativ cu cel al termocentralelor. Practic, creşterea ponderii energiei nucleare în balanţa energetică va determina menţinerea preţului mediu la consumatorii finali (casnici şi industriali) la nivelul mediu în grila europeană.

Contract «la cheie»

«Pentru finalizarea lucrărilor de construcţie, fie se va încheia un contract la cheie cu un contractor general, desemnat prin licitaţie, care va asigura documentaţia de proiectare, echipamentele, materialele, lucrările de construcţii-montaj, fie vor exista două-trei astfel de pachete.»

Ioan Rotaru, director în cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica