angajamentelor luate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, ajungem la amenzi si la diminuarea subventiilor venite de la Bruxelles. Nu e de mirare deci ca modul de tratare a rablelor trimise la casare are implicatii asupra bugetului, dar si asupra buzunarului nostru. Pentru o tratare corespunzatoare a masinilor abandonate, e nevoie de investitii, ca in mai toate industriile economiei noastre. Potrivit practicilor raspandite in Europa, producatorii auto platesc pentru reciclarea rablelor, dar banii se vor vedea in pretul de vanzare a masinilor noi.Fondul de Mediu poate directiona bani frumosi catre cresterea eficientei activitatii de reciclare a masinilor vechi, fapt care ne-ar plasa in grupa elevilor cuminti din punctul de vedere al Bruxelles-ului. Din pacate, banii publici stransi pentru protectia mediului au luat-o pe un drum paralel. Programul de subventionare cu 30 de milioane de lei a abandonarii masinilor vechi nu stimuleaza reciclarea eficienta a masinilor si nici nu prea ajuta la reducerea poluarii atmosferice. „Se pune in aplicare un act normativ care contravine principial acquis-ului comunitar. In urma aplicarii lui se vor genera cantitati importante de deseuri, din care unele periculoase, iar impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ“, spune Catalin Razvan Gurau, manager al societatii de consultanta Enviroservice si, pana in toamna anului trecut, expert al Ministerului Mediului. Normele europene vorbesc de un coeficient de reciclare a masinilor scoase din uz de pana la 85%, procent la care nu se ajunge doar prin topirea caroseriei. De fapt, pentru autoritati, dar si pentru firmele care recicleaza masini nu este clar care este cea mai buna solutie pentru a scapa in conditii ecologice de rable. „Intentionam sa initiem un proiect pilot in 2006 pentru a vedea care sunt costurile de reciclare“, spune Florea Gabrian, director in Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. De ce nu s-a inceput cu un astfel de program pilot si a fost preferata varianta de retragere a masinilor uzate? Gurile rele spun ca producatorii auto (in special cei care vand masini ieftine, ca nu se uita un cumparator de SUV la oferta statului) beneficiaza practic de promotii pe banii statului. Mai mult, dispar 15 mii de masini, pentru a caror reciclare nu platesc producatorii auto, asa cum se intampla in restul Europei.

Rablele au nevoie de servicii funebre de calitate

„Fac balot cateva sute de masini anual. Nu facem dezmembrare, nu avem echipamente pentru asa ceva. Platesc pana la 3.000 de lei pe kilogramul de fier vechi si il vand, dupa presare si scoatarea unor componente, cu 5.000 de lei pe kilogram“, spune Cornel Porumb, directorul firmei Remat Bucuresti Sud. Cam asta este soarta majoritatii masinilor abandonate din Romania. Dar, pentru a atinge tintele europene, lucrurile trebuie sa se schimbe. Practica europeana impune recuperarea a cat mai multe piese care nu fac parte din sistemul de directie si cel de franare. In acest fel, scade productia de piese noi, pentru obtinerea carora se consuma energie si care contin, de multe ori, substante chimice periculoase.Dar dezmembrarea inseamna si recuperarea sticlei si a plasticului, lucru care nu se face acum decat ocazional. Tocmai aici ar fi trebuit sa vina banii de la Fondul de Mediu. Evaluarea costurilor pentru procesarea materiilor care nu se pot valorifica eficient, cum ar fi textilele, sticla, plasticul sau lichidul de frana (care se recupereaza integral in Vest) ar fi trebuit sa fie prioritara. O data aflate aceste costuri, producatorii auto ar fi stiut cat sa puna deoparte din pretul fiecarei masini noi vandute pentru a acoperi reciclarea masinii cand aceasta va fi scoasa din uz. Potrivit lui Gurau, aceste costuri ar putea ajunge la 200 de euro pe autoturism. Nu doar producatorii auto sunt interesati de aflarea costurilor aferente reciclarii rablelor. „Pentru a deveni un dezmembrator cat de cat eficient ai nevoie de investitii de peste doua milioane de euro, cel putin“, spune Alin Teiuseanu, presedintele patronatului societatilor de tip REMAT. Potrivit acestuia, reciclatorii sunt interesati acum doar de fier, de baterii (pentru plumb) si, in mica masura, de cauciucuri si de ulei. Pentru a creste gradul de reciclare, trebuie subventionata dezmembrarea cu bani veniti de la cumparatorii noilor masini. Dar cresterea gradului de reciclare nu este deocamdata prioritara pentru autoritati, desi este solicitata in mod expres de directivele europene. Guvernul pune accentul pe poluarea atmosferica, care se reduce prin eliminarea rablelor. Adevarul este insa ca cele 15 mii de masini retrase cu ajutorul programului guvernamental nu acopera nici 0,5% din poluarea din marile orase. Va putea cineva simti diferenta dupa cheluirea banilor de la buget?

Programul „subventii pentru rable“

Cine castiga
• Producatorii auto reusesc sa ofere automobilele la preturi mai mici si obtin o stimulare a vanzarilor.
• Tot constructorii auto scapa de o parte din obligatiile privind gestionarea vehiculelor scoase din uz pe care le vor avea incepand cu 2007.

Cine pierde
• Resursele Fondului pentru Mediu ar trebui utilizate pentru proiecte cu adevarat eficiente si care sa pregateasca Romania pentru 2007.
• Cea mai mare parte a componentelor periculoase ar putea fi eliminate in conditii necorespunzatoare din punctul de vedere al protectiei mediului;
• Exista posibilitatea ca reprezentantii Comisiei Europene sa sesizeze problemele de compatibilitate cu acquis-ul comunitar.