Unii simt de o parte, altii de cealalta. Procedee de genul celor petrecute la Alro Slatina sunt din ce i ce mai asteptate de jucatorii de pe piata de capital romineasca. Majorarea capitalului social prin icorporarea activelor a devenit o practica din ce i ce mai obisnuita printre blue chips-urile bursei de valori. Terapia, Electroaparataj sau Arctic au apelat la simple proceduri contabile pentru a-si imbogati actionarii. Foarte multi sunt de acord ca icorporarea activelor este o masura artificia
Unii simt de o parte, altii de cealalta. Procedee de genul celor petrecute la Alro Slatina sunt din ce i ce mai asteptate de jucatorii de pe piata de capital romineasca. Majorarea capitalului social prin icorporarea activelor a devenit o practica din ce i ce mai obisnuita printre blue chips-urile bursei de valori. Terapia, Electroaparataj sau Arctic au apelat la simple proceduri contabile pentru a-si imbogati actionarii. Foarte multi sunt de acord ca icorporarea activelor este o masura artificiala de ridicare a valorii unei societati.
Nu o crestere a valorii activelor, a cifrei de afaceri sau a profitului acestor societati a stat la baza cresterii valorii de piata a societatii, adica aspecte care tin de performantele companiei. Factorul decisiv pare a fi fost cresterea numarului de actiuni carora societatea le-a dat drumul pe piata. Evident, asemenea lucruri nu se itimpla pe pietele occidentale dezvoltate, unde orice achizitie de actiuni de catre un fond se face i urma unei analize foarte profunde a indicatorilor societatii.
Societati precum Banca Turco- Romina, Policolor sau Sicomed care prin natura actionariatului lor tin sa joace dupa regulile care guverneaza pietele vestice s-au abtinut pina acum sa adopte o metoda care a prins bine pe piata romineasca. BTR, spre exemplu, ale carei actiuni sunt cotate atit la bursa din Londra (sub fiorma de GDR), cit si la cea din Bucuresti stia ca distribuirea unor actiuni gratuite actionarilor n-ar fi avut nici un efect asupra cotei bancii i itregul ei la Bursa londoneza, i schimb tot mai multi brokeri romini au solicitat bancii sa aplice un astfel de procedeu, fiind siguri ca acest lucru ar fi crescut semnificativ cursul actiunilor BTR la Bucuresti.
Actiunile rominesti sunt cele mai ieftine
Dar chiar daca aceste societati au dreptate, i principiu, practica romineasca arata altceva. Actiunile Electoaparataj n-au reusit sa urce pe piata peste valoarea de 1.500 de lei multa vreme (pina a ajuns la urechile brokerilor vestea distribuirii de actiuni gratuite). Dupa ce actionarii au primit cite trei actiuni pentru o actiune, valoarea de piata a unei actiuni Electroaparataj n-a coborit sub 700 lei, ceea ce echivaleaza cu un pret de 2.800 lei/actiune iaintea introducerii activelor i capitalul social. Aceste diferente de pret iainte si dupa majorarea de capital prin reevaluarea activelor arata ori ca actiunile Electroaparataj erau subevaluate iainte ori supraevaluate dupa majorare.
Adevarul pare a fi mai degraba acela ca Electroaparataj, la fel ca si alte societati de pe piata de capital romineasca, sunt subevaluate. Cel mai simplu indicator care arata daca o actiune este sub sau supraevaluata este raportul pret de piata/profit net pe actiune (PER). PER mediu calculat pentru societatile care compun BET (indicele bursei din Bucuresti) este cu mult mai mic decit i cazul tuturor celorlalte burse de valori din Europa Centrala si de Est. Dar simplul fapt ca actiunile sunt ieftine nu determina fondurile sa se arunce asupra lor. L?inind cont de extrem de mica lichidate a acestor actiuni, orice presiune de cumparare ar ridica preturile actiunilor la cer. Distribuind actiuni gratuite, chiar daca i spatele actiunilor noi nu exista nimic, companiile cresc lichiditatea actiunilor lor pe piata, facilitind considerabil posibilitatile de cumparare. Concluzia ar putea fi aceea ca piata romineasca de capital, i ciuda perceptiei generale, nu duce lipsa de bani, ci de actiuni.