Antreprenorii din România continuă să fie dominați de „balcanism“, abordând emoțional afacerile proprii, pe care preferă uneori să le vadă în faliment decât să accepte intrarea unui fond de capital privat.
Fondurile de capital privat (private equity – PE) și cele cu capital de risc (venture capital) din Europa Centrală și de Est au ajuns la active în administrare de peste patru miliarde euro. Sumele investite continuă să crească de la an la an, principala susținere venind chiar din perioada de criză prin care trecem și care îngreunează accesul la finanțarea clasică.
„Orice antreprenor începe și continuă o afacere mergând pe soluțiile de finanțare clasice, valabile oriunde în lume. După ce termină banii proprii, prima căutare este cea compusă din 3F, adică Family (familie), Friends (prieteni) and Fools (naivi). Apoi urmează împrumuturile bancare și abia la sfârșit se uită în zona business angels, venture capital și private equity“, explică Irina Anghel, secretar general al Asociației Fondurilor de Private Equity și Venture Capital din Europa de Sud-Est (SEEPEA), ai cărei membri s-au reunit la București la a patra conferință anuală.
Se explică astfel de ce fondurile de capital privat au puțină căutare în rândurile antreprenorilor. La sfârșitul anului trecut, investițiile de capital privat în companiile din România au însumat 220 milioane euro, cu un vârf înregistrat în ultimul trimestru din 2009, de 120 milioane euro. Iar în primele trei trimestre ale acestui an, finanțările PE în țara noastră s-au ridicat la 56 milioane euro. La vecinii din sud, în Bulgaria, investițiile de până la finele lui 2009 se ridică la 184 milioane euro.
Absolvenții sunt viitorii afaceriști
„România păstrează încă multe avantaje , cum ar fi o piață internă mare sau absolvenți ai universităților tehnice cu un grad înalt de calificare“, explică Anne Habiby, Senior Fellow la Harvard Business School și fondator al organizației AllWorld, motivul pentru care fondurile PE dau dovadă de deschidere către România. „Absolvenții universităților sunt viitorii antreprenori, de regulă după ce lucrează cinci-șase ani ca angajați și capată suficientă experiență pentru a-și începe propria afacere.“
Țara noastră mai are și avantajul a nenumărate afaceri de succes susținute la început de PE, cum ar fi retailerul DOMO, Medicover sau chiar operatorul de telefonie mobilă Orange. „În criza de lichidități prin care trecem, apelul antreprenorilor nu ar trebui să fie „show me the money“ ci „show me more money“, spune Irina Anghel, care mai arată că în România totalul investițiilor PE reprezintă 0,18% din PIB, în timp ce media ECE este de 0,23% din PIB.
„Uneori este chiar dificil să găsești antreprenori cu afaceri viabile, de aceea și facem aceste conferințe anuale, pentru a chema antreprenorii să vină către noi“, spune și Robert Luke, președintele SEEPEA. Principala modalitate de stabilire a unei investiții rămâne cea a dosarelor depuse de antreprenorii care au nevoie de finanțare, fondurilor fiindu‑le aproape imposibil să acopere toate piețele și companiile care activează în acestea. O modalitate recentă de descoperire a companiilor care au nevoie de finanțare este prin bănci, care îndrumă antreprenorii către fondurile PE.
Din păcate, în România, dar și în alte state din regiune, continuă să predomine o abordare balcanică a afacerilor, abordare emoțională, prin care antreprenorii preferă să își falimenteze compania decât să dea o parte către un „străin.“
Irina Anghel crede că antreprenorii trebuie, în prezent, să își ajusteze așteptările în funcție de capitalul privat și să dea dovadă de mai multă flexibilitate.
Antreprenorii trebuie, în prezent, să își ajusteze așteptările în funcție de capitalul privat și să dea dovadă de mai multă flexibilitate.
Irina Anghel, secretar general al SEEPEA