Bani fara contracte

Doua societati, Publipres Com si Marcos, acuza societatea Syntegra SRL, care le-a oferit consultanta, ca i-a tras pe sfoara, pe de o parte cu calitatea indoielnica a proiectelor intocmite, pe de alta parte cu nedepunerea acestora la agentie. Dovezile sunt insa putine. Nici una dintre firme nu a incheiat contract cu Syntegra."Cu o zi inainte de a expira termenul de depunere, am stat la firma Syntegra toata noaptea si am refacut proiectul. Ceea ce lucrasera ei arata ca o compunere. Daca nu plateam

Doua societati, Publipres Com si Marcos, acuza societatea Syntegra SRL, care le-a oferit consultanta, ca i-a tras pe sfoara, pe de o parte cu calitatea indoielnica a proiectelor intocmite, pe de alta parte cu nedepunerea acestora la agentie. Dovezile sunt insa putine. Nici una dintre firme nu a incheiat contract cu Syntegra.
„Cu o zi inainte de a expira termenul de depunere, am stat la firma Syntegra toata noaptea si am refacut proiectul. Ceea ce lucrasera ei arata ca o compunere. Daca nu plateam acei bani, faceam eu proiectul de la bun inceput si il depuneam eu. Marea greseala a fost ca l-am lasat lor, sa il depuna”, spune Ionut Lucan, imputernicit manager de proiect de catre directorul Publipres Com, Doina Radulescu.
In lipsa contractelor, Syntegra isi poate declina orice responsabilitate in privinta depunerii proiectelor, iar in ceea ce priveste calitatea, e intotdeauna discutabil. Contactat de Capital, Mihail Bender, asociatul firmei Syntegra, s-a contrazis de la o zi la alta. In prima discutie, a spus ca un colaborator a depus proiectele si ca acesta i-a inmanat numerele de inregistrare. A doua zi, s-a contrazis pretinzand ca a inmanat proiectul Publipres delegatului firmei.
Iata transcriptia primei convorbiri: – „Este adevarat ca ati prezentat firmelor Marcos si Publipres Com niste numere de inregistrare pentru aceste proiecte?
– Da.
– Numerele de inregistrare nu sunt eliberate decat celui care depune proiectul…
– Corect.
– Cum se explica faptul ca la aceste numere de inregistrare nu erau acele proiecte?
– Asta incerc si eu sa aflu.
– Deci dvs. le-ati depus la agentie?
– Nu eu.
– Dar cine?
– Un colaborator.
– Al firmei Syntegra?
– Sigur.
– Si aceste numere de inregistrare tot colaboratorul le-a dus la clienti?
– Nu. Acel colaborator mi le-a dat mie, si eu le-am predat.
– Cum se numeste colaboratul?
– Ei acum, si dvs…”
In ciuda insistentelor, Mihail Bender a refuzat cu obstinatie sa precizeze numele colaboratorului si orice date de contact. Ba chiar a spus ca acest colaborator lua legatura cu firma, si nu invers.
O zi mai tarziu, Bender pregatise un raspuns „oficial” pentru Capital. „Ceea ce pot sa va spun la modul oficial este ca reprezentantul firmei Marcos a platit firmei Syntegra fabuloasa suma de 300.000 lei pentru consultanta de afaceri. Societatea Publipres Com s-a prezentat in 15 randuri, prin delegatul sau, Ionut Lucan. A platit cu bani cash 6,3 milioane lei pentru un proiect de plan de afaceri, care i s-a inmanat dlui Ionut Lucan.
– Ieri spuneati ca acest proiect a fost depus de un colaborator al dvs…
– Nu stiam despre ce este vorba, au fost mai multe proiecte…”
Cu firma Marcos, lucrurile sunt si mai incurcate. Reprezentantul Ilie Ionita sustine ca i s-au cerut 2.000 de dolari pentru obtinerea fondurilor Phare, dar nu poate prezenta documente pentru plata acestei sume. Cand a contactat Syntegra, in urma unui anunt publicitar, a crezut ca aceasta firma deruleaza fondurile si ca inregistrarea proiectului echivaleaza cu primirea banilor. „Firma de consultanta mi-a cerut 2.000 USD. In acel moment habar nu aveam de agentia de dezvoltare regionala. Am spus: „Dom’ne, mie imi veniti cu proiectul inregistrat, eu va dau banii. Eu credeam ca ei sunt cei care fac toate demersurile, ca ei se ocupa de credite. Au spus ca au relatii… – Ati dat acesti bani? – Exact. I-am dat. In plangerea pe care am facut-o catre Inspectoratul General de Politie am specificat ca am dat acesti bani fara chitanta”. In lipsa actelor, Mihail Bender isi permite sa riposteze: „Daca dansul are orice fel de documente, in afara de cele verbale, pe care nu le poate anexa la nici un dosar …”
„Cele doua firme au facut o greseala, intrucat nu au incheiat nici un contract”, spune directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala, Dan Nicula. A doua greseala: „La depunerea proiectului, este bine sa fie de fata si un reprezentant al firmei”.
Lipsa de informatii cu privire la procedura derularii fondurilor Phare ii face si pe altii sa cada in plasa pacalelilor. Sunt firme care pretind ca sunt „agreate de agentie” pentru a agata clientii. „Nu exista asa ceva, precizeaza Dan Nicula. Evaluarea firmelor acestora ar presupune un volum de munca si resurse pe care nu le avem”.
Tepari sunt si cei care incearca sa vanda documente din pachetele informative – cerere de finantare, ghidul solicitantului, matricea logica sau grila de evaluare. Acestea sunt disponibile gratuit la sediul organizatorilor sau pe Internet.    

Societatea Syntegra SRL
Inmatriculata: 27.02.2001 (data cererii)
Capital social: 2.000.000 lei
Sediul declarat: Aleea Fizicienilor Bucuresti, intr-un apartament de bloc
Asociati: Mihail Bender Corneliu – 55%
Alexandru Gheorghe Danulescu – 45%
Nota: conform ultimelor inregistrari la Registrul Comertului, transmise la 8.10.2001
Sursa: Registrul Comertului

Portretul robot al teparului
· Se arata foarte sigur pe el
· Se lauda cu relatii in institutiile care deruleaza programul
· Pot incerca sa otina bani pentru ghidul solicitantului sau pentru alte documente din pachetul informativ, care sunt disponibile gratuit la sediile agentiilor si pe Internet
· Cer toti banii inainte (de regula, pentru consultanta reala, se cer o parte din bani inainte – procentual din valoarea finantarii, aproximativ 2%) si un comision de succes (circa 5%, daca proiectul e aprobat)
· Sumele cerute variaza foarte mult de la un client la altul
· Pot practica preturi de dumping, foarte reduse in comparatie cu firme concurente sau, dimpotriva, pot cere foarte mult
· Un alt indiciu: daca sunt dispusi sa scada pretul foarte mult, fiti prevazatori. Este posibil sa se prefaca doar ca va ajuta, considerand ca nu merita efortul.