BNR a decis să reducă rata rezervelor obligatorii și la depozitele în lei și la cele în valută, măsură care se traduce, conform aşteptărilor BCR, printr-o eliberare de lichidități în favoarea băncilor de aproximativ 3,5 mld. lei, respectiv 0,4 mld. euro. Care este impactul măsurilor luate de BNR asupra creditării?
Teoretic, impactul poate fi uriaș. Scăderea ratei rezervelor echivalează cu o masivă intrare de bani în sistemul bancar, bani care dacă ar fi multiplicați prin mecanismul multiplicatorului monetar ar provoca o expansiune masivă a creditului. Efectul este diferit în funcție de monedă, deoarece multiplicatorul e diferit: expansiunea potențială a creditului în lei este de 29 mld. lei, iar la euro se creează premisele pentru o expansiune a creditării de 2,2 mld. euro. Dacă transformăm în lei și adunăm, efectul potențial combinat al reducerii ratei rezervelor la lei și euro ne duce la aproape 39 mld. lei, adică o expansiune potenţială cu 17% faţă de luna noiembrie 2013. Din alt punct de vedere, dar la fel de important, potrivit propriilor estimări ale BNR, reducerea operată va mări brusc lichiditatea din piață (6 miliarde de lei, spune guvernatorul) cu nu mai puțin de… 88%!
Așadar, decizia BNR de ieri e o decizie majoră. Unii analiști au dreptate când se miră. Sigur, efectul explicat mai sus este unul potențial, nu înseamnă că se va întâmpla mâine sau peste un an. Totul depinde de transmisiunea monetară, care s-ar putea să funcționeze sau nu. Adică s-ar putea ca băncile să fie dornice să crediteze (și să găsească clienți interesați) sau nu. Această decizie politică ar fi trebuit însoțită de o justificare pe măsură. În loc de motive am văzut însă o însăilare de informații și comentarii pe alocuri contradictorii, din care până la urmă reiese că… dacă nu reduceam rezervele bancare „ne-am fi îndepărtat de Europa“. Cam puțin pentru o instituție de calibrul BNR. Mă așteptam ca BNR să vină cu analize care să arate cum relaxarea politicii monetare va crește creditarea și va sălta PIB. Să ne ofere prognoze concrete. Nimic. Argumentul pe care mă așteptam să-l aud invocat în sprijinul deciziei de azi – și în absența căruia decizia este aproape neinteligibilă – are slăbiciuni profunde. Băncile reprezintă cei mai slabi antreprenori din economie. Creditele neperformante au ajuns la aproape 22%, adică peste 1 din 5 credite a fost acordat greșit. Reprezintă un produs bancar defectuos, o risipă de resurse; bani care puteau fi acordați altcuiva, într-o direcție mai eficientă. Ați pomenit o fabrică de creioane care să scoată 22% din creioane strâmbe? Nu. Doar băncile puteau reuși o asemenea contraperformanță. De ce? Din lipsa concurenței și a responsabilității. Tocmai din cauza genului de politică pe care BNR a adoptat-o astăzi. O paște vreun pericol pe bancă dacă investește prost? Dă cumva faliment? Nu, din contră, primește un cadou de la bancă centrală, o injecție de lichidități! Acest lucru se cheamă hazard moral, nu am auzit pe nimeni care să-l pronunțe. Băncile cară în spate un ghiozdan greu cu credite neperformante, profiturile pe care le-au avut până acum sunt mai degrabă rezultatul unei contabilități confortabile, au datorii și găuri financiare care trebuie cârpite. Despre asta este vorba.
Bogdan Glăvan,
profesor de economie și deţinătorul blogului www.logec.ro