Guvernul condus de Nicolae Ciucă a pregătit mai multe modificări în ceea ce privește salariul minim al românilor, modificări ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Anterior, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că salariul minim brut va fi majorat.
Ce se întâmplă cu salariul minim de la 1 ianuarie? Au anunțat chiar acum. Mai mulți bani de anul viitor
Printre noile modificări pe care Guvernul le-a pregătit în ceea ce privește salariul minim se numără și majorarea acestuia de către angajator după perioada de 24 de luni de la încheierea contractului individual de muncă.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Prevederile se aplică și pentru salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă cu o durată de peste 24 de luni” informează autoritățile.
De la 1 ianuarie salariul minim brut va fi de 2.550 de lei
Într-o declarație anterioară, ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat că salariul minim pe economie va fi majorat la 2.550 de lei (1.524 de lei net), începând de la 1 ianuarie 2022.
Dacă angajatorul mărește salariul brut cu 10-50 lei (pe brut), creșterea netă ar ar fi de numai 5-28 lei.
În prezent, peste 1,6 milioane de angajați în sistemul privat și 70.000 de bugetari primesc salariul minim pe economie.
Întrebat despre salariul minim diferențiat în funcție de studii, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că a rămas doar salariul de 2.550 de lei.
Critici din partea Consiliului Legislativ: Libertatea economică este o libertate fundamentală
Pe de altă parte, Guvernul României este criticat pentru unele elemente din această ordonanţă. Consiliul Legislativ atrage atenţia că anumite prevederi sunt susceptibile să aducă atingere libertății economice consacrate la art.45 și art. 135 alin. (1) din Constituție, în componenta privind libertatea contractuală.
Unul dintre paragrafele criticate este: “După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”
Libertatea de a contracta, prevăzută la art.1169 din Codul civil se aplică şi în cazul contractului individual de muncă, părțile fiind libere să încheie contracte de muncă şi “să determine continutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri”, afirmă reprezentanţii Consiliului Legislativ.
În virtutea principiului libertății contractuale, orice angajator privat are dreptul să negocieze clauze contractuale, incluzând-o în mod evident pe cea referitoare la salariu, care este un element esențial al contractului, cu respectarea art.11 din Codul muncii care prevede că “Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă”.
“Libertatea economică este o libertate fundamentală, iar în considerarea art.115 alin.(6) din Constituție, măsura propusă nu poate fi reglementată prin ordonanţă de urgență, ci prin lege, cu respectarea şi a celorlalte condiții cumulative prevăzute la art.53 din Legea fundamentală”, mai transmite Consiliul Legislativ.