Sunt propunerile Comisiei Europene pentru reclasificarea muncitorilor din așa-numita economie la cerere. Un studiu realizat de sindicatele europene arată că 17 la sută din numărul total al angajaților lucrează în prezent pentru diferite platforme digitale.
Cum se descurcă aceşti angajaţi în România?
De aproape trei ani, Andrei livrează mâncare în București. Lucrează, în medie, opt ore pe zi și este angajatul unei firme care are contract cu o platformă online.
„În momentul de față este principala sursă. Mă trezesc dimineața, dacă vreau să ies două ore și să iau pauză, pot să fac asta. Dacă plouă pot să stau acasă. Singurele lucruri negative – dacă nu ieși, nu poți să faci bani.
Dacă ai pățit ceva din punct de vedere al sănătății, să rămâi acasă, să nu ai niciun fel de problemă, să îți iei un medical, asta e principala chestie care ar fi bună”, a spus acesta pentru Pro TV.
Și Otilia lucrează în industrie de o jumătate de an. Are 49 de ani și înainte de pandemie făcea aranjamente florare pentru diferite evenimente. Și ea câștigă în funcție de orele lucrate, fără să aibă un venit minim garantat în cazul în care are o problemă.
„Toată lumea se sperie când mă vede mai ales pe trotinetă, dar nu este greu, iar oamenii sunt extraordinari. Câteodată primesc comenzi de flori și am nevoie de flexibilitate pentru program și asta mă pot ajuta”, a spus Otilia.
Salariu minim garantat
Cei mai multi dintre colaboratorii unor asfel de platforme sunt administratorii unor microintreprinderi, ori sunt persoană autorizată, pe scurt PFA. Contribuțiile sunt plătite la nivelul salariului minim pe economie, în baza unui contract de prestări servicii cu Casa de Sănătate.
Comisia Europeană și-a propus să reglementeze statutul acestor angajați: să aibă un salariu minim garantat, concedii medicale plătite, zile de vacanță și posibil șomaj.
„Acest venit minim garantat va crește remunerația fiecărui lucrător și va crește și venitul persoanei și ceea ce se urmărește este creșterea veniturilor bugetare, astfel încât și statatul de salariat va asigura venituri mai mari la bugetul de stat.
Este vorba și de echitate fiscală între companiile de tip ride sharing, companiile de tip economia la cerere și businessurile tradiționale din statele membre și România”, a explicat un profesor de economie.
La nivel european, studiul realizat recent arată că sunt peste 12 milioane de persoane care lucrează pentru diferite platforme digitale, fie realizează diferite site-uri, fie fac transport sau livrează mâncare. Pentru trei milioane dintre acești muncitori, veniturile din aceste platforme sunt principalele surse de venit.
În țări precum Polonia, Spania și Estonia, mai bine de jumătate dintre acești angajați lucrează pentru aceste platforme ocazional, în timp ce în Ungaria, România și Irlanda, aproape toți muncitorii își câștigă existența prin intermediul acestor platforme. Acum, în puține țări, cum ar fi Spania, este reglementată această muncă.
