România mai aproape de private equity: OUG 26/2025 deschide calea. ROPEA cere măsuri suplimentare
Asociația de Investiţii Private din Romȃnia (ROPEA) salută adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 26 din 16 aprilie 2025 care modifică Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative (Pilonul III), permiţȃnd fondurilor de pensii facultative să aloce un procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii în fondurile de investiții de private equity din Romania, UE sau din spaţiul OCDE.
Măsura reprezintă un progres important în direcția formalizării necesităţii de diversificare a portofoliilor și a creșterii randamentelor pe termen lung, într-un context economic marcat de inflație și volatilitate crescute și consfintește și pentru sectorul financiar din Romȃnia o bună practică și activitate investiţională ce se desfășoară la scară largă ȋn pieţele dezvoltate.
ROPEA cere o cotă clară și necondiționată de alocare pentru Pilonul II
Cu toate acestea, pentru ca reglementările să aibă efecte concrete asupra pieței de private equity, ROPEA a comunicat autorităţilor consideraţiile sale privind necesitatea stabilirii unei cote dedicate și necondiționate de minimum 5% pentru Pilonul II, deoarece fără o astfel de prevedere pentru acest pilon și fără clarificări privind eligibilitatea fondurilor alimentate prin PNRR pentru această cotă, nu se vor putea realiza investiții semnificative și de impact în viitorul apropiat.
Aceasta deoarece activele totale administrate de Pilonul III totalizează aproximativ 1,2 miliarde EUR, aducȃnd o potenţială sumă cumulativă de pȃnă la 100 milioane EUR, ȋn timp ce Pilonul II, cu active ȋn administrare de peste 30 miliarde EUR, ar putea aduce o sumă potenţială cumulativă ȋntre 300 milioane EUR și 1,5 miliarde EUR.
Un pas important, dar insuficient fără operaționalizare rapidă
„Considerăm că este un pas pozitiv și necesar, ce ar putea contribui la creșterea randamentelor pentru viitorii pensionari, în special în contextul actual, marcat de inflație ridicată și devalorizarea randamentelor instrumentelor de stat.
Totuși, fără o clarificare și o operaționalizare imediată a cotei de 5% pentru Pilonul II, impactul real al acestei măsuri riscă să rămână pur teoretic”, a declarat Andrei Gemeneanu, Președintele ROPEA.
Totodată, este necesară clarificarea, prin acte normative secundare, că fondurile alimentate prin PNRR se încadrează în categoria „fondurilor ȋn care statul român deţine acţiuni sau participaţii”, pentru ca acestea să poată fi considerate eligibile în cadrul alocărilor de până la 5%.
ROPEA invită la dialog pentru un cadru coerent de investiții
ROPEA rămâne un partener deschis pentru autorități și susține adoptarea unui cadru coerent, clar și eficient pentru investițiile fondurilor de pensii în private equity, în linie cu modelele europene de succes, și își exprimă deschiderea pentru un dialog cu toate părțile implicate – autorități de reglementare, administratori de fonduri de pensii și alți actori instituționali.
„Invităm toate părțile relevante – autorități, ASF și administratorii de fonduri de pensii – la un dialog tehnic și constructiv, pentru a clarifica aceste aspecte cât mai rapid, în interesul pieței și al viitorilor pensionari”, a adăugat Andrei Gemeneanu.
Private equity: potențial ridicat, dar slab valorificat în România
Sectorul de private equity este o clasă de active cu randamente superioare dar ȋn România este semnificativ subdezvoltat comparativ cu alte piețe din regiune, principala cauză fiind lipsa investitorilor instituționali și privați locali. Deși România oferă un potențial investițional ridicat și oportunități atractive în economia reală, activitatea de fundraising pentru fondurile de private equity și venture capital a fost limitată, iar implicarea investitorilor locali – marginală.
În acest context, dezvoltarea cadrului legislativ aplicabil sistemului de pensii ar putea crea cadrul pentru o reconfigurare strategică a metodologiei de alocare a activelor, în sensul diversificării portofoliilor și orientării către investiții în fonduri de private equity. O reglementare clară și favorabilă investițiilor fondurilor de pensii în acest tip de instrumente ar sprijini dezvoltarea durabilă a sectorului, ar stimula capitalul local și ar permite obținerea unor randamente atractive pentru contribuabili și alți investitori români.
Randamentele fondurilor de pensii pot fi impulsionate prin expunere la private equity
Astfel, investiţiile ȋn private equity & venture capital care au dat randamente anuale (ȋn EUR) de peste 14% (conform Invest Europe, Performance Report 2023), ar putea contribui la creșterea randamentelor fondurilor de pensii din Romȃnia, care au raportat un randament nominal mediu anual pe perioada de funcţionare de 7,5%, corelat cu strategia investitională curentă ce constituie deţineri de cca. 65% ȋn titluri de stat și 20-25% ȋn acţiuni listate, majoritatea la BVB.
Capitalul fondurilor de investiții este în mare parte extern – o vulnerabilitate structurală
În prezent, peste 95% din capitalul fondurilor de investiții active în România provine din surse externe. Pentru consolidarea unei baze sustenabile de capital local, fondurile de pensii trebuie să devină un pilon esențial al ecosistemului investițional.
Fondurile de pensii, esențiale pentru capitalizarea economiei reale
În condițiile în care economia romȃnească are o nevoie semnificativă de capital, ce nu e acoperită de piața de capital locală sau de capitalul public, este esențial ca fondurile de pensii, care sunt un vehicul ce acumulează un procent semnificativ din capitalul privat local (al contributorilor persoane fizice), să investească în active alternative, precum fondurile de private equity și venture capital.
Aceste investiţii, ce vor canaliza capitalul direct către antreprenori, vor asigura fondurilor de pensii o diversificare din punct de vedere sectorial și o rată de penetrare mult mai adancă ȋn economie.
Actualul context – marcat de constituirea unor noi fonduri locale, programe publice de sprijin (precum PNRR și Innovation Romania) și o nevoie acută de randamente nete pozitive – oferă o oportunitate fără precedent pentru reformarea structurii investiționale.
