Avertismentul a fost lansat de de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de judecătoarea Dana Girbovan, Asociația Magistraților din România (AMR), condusă de judecătoarea Andreea Ciucă, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), condusă de judecătoarea Florica Român, Asociația Procurorilor din România (APR), condusă de procuroarea pensionară Elena Iordache și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România (ANMPR), condusă de procuroarea pensionară Kibedi Katalin.
Asociațiile au trimis în urmă cu câteva zile un amicus curiae la CCR
Potrivit informații publicate de Lumea Justiției, UNJR, AMR, AJADO, APR și ANMPR au trimis în urmă cu câteva zile un amicus curiae la CCR pentru susținerea și completarea sesizării de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea care taie pensiile magistraților și schimbă condițiile de pensionare.
Asociațiile profesionale explică pe larg motivele pentru care proiectul de lege este unul profund neconstituțional, atrăgând atenția că acesta contravine principiului legalității și încalcă hotărârile precedente ale Curții Constituționale, a fost adoptat cu încălcarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului și este profund viciat în privința clarității și previzibilitătii.
Mai mult, același proiect de lege, arată asociațiile, încalcă independența justiției, precum și independența personală a judecătorilor, încalcă principiul neretroactivității, principiul securității juridice și principiul nediscriminării.
Conform sursei menționate. proiectul de lege reprezintă o eliminare a pensiilor de serviciu, în ciuda faptului că sunt „garantate chiar prin deciziile anterioare ale CCR”.
„Spre exemplu, în cazul în care proiectul de lege va intră în vigoare în formă adoptată de Parlament la sfârșitul lunii iunie, magistrații ar putea avea pensii chiar și mai mici decât cele din sistemul public.
Un aspect extrem de periculos, adăugăm noi, care nu va face altceva decât să grăbească ieșirea din sistem a celor care au decizii de pensionare emise pe legea actuală pe care le pot activă în orice moment până la promulgarea legii, dar mai important va crea riscul apariției unui fenomen de corupție pe scară largă în Justiție, în condițiile în care magistrații beneficiază de salarii și pensii mari tocmai pentru a se feri de orice fel de tentații, având în vedere că judecătorii și procurorii se confruntă cu probleme de orice natură la fel că orice om de rând”, a scris sursa menționată.
O altă deficiență majoră din proiectul de lege se referă și la creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani
Totodată, sursa menționată scrie că „o altă deficiență majoră din proiectul de lege” vizează creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani
„O altă deficiență majoră din proiectul de lege se referă și la creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani.
Astfel, cele cinci asociații profesionale subliniază că grilă privind etapizarea creșterii vârstei de pensionare nu va face decât să dea naștere unei discriminări în sistem, iar cu titul de exemplu UNJR, AMR, AJADO, APR și ANMPR arată că dacă o persoană este născută în anul 1975, iar altă în anul 1976, chiar dacă ambele au absolvit facultatea la același moment, au intrat în profesie în același an și au aceeași vechime în profesie, persoană născută în 1975 se va putea pensiona la vârstă de 50 de ani, în timp ce persoană născută în anul 1976 doar la vârstă de 60 de ani, fără a există niciun element de natură să justifice diferența de 10 ani”, a scris sursa menționată.
Sesizarea de neconstituționalitate formulată de ICCJ va fi discutată la CCR în 26 iulie 2023.