Dobânda de politică monetară a coborât la un nou minim istoric, 3,75%, rezervele minime obligatorii (RMO) pe care băncile trebuie să le reţină şi să le blocheze la BNR din depozitele în lei atrase de la clienţi au fost reduse de la de la 15% la 12%, iar cele pentru depozitele în valută de la 20% la 18%. Stimulent pentru ieftinirea împrumuturilor în lei, noul pas de reducere a dobânzii aduce veşti proaste pentru deponenţi, cărora băncile le oferă deja de mult timp bonificaţii real negative. Guvernatorul Mugur Isărescu a admis că pentru economisire are o îngrijorare după recentele decizii, dar că speră că bancherii nu se vor repezi să reducă şi mai mult dobânzile. Recomandări transmise şi în trecut, fără succes.

Un alt impact negativ pentru clienţi, pe care piaţa l-a simţit din plin săptămâna trecută, este reprezentat de deprecierea leului. Cursul de schimb a crescut în ziua următoare anunţului BNR cu 0,69%, la 4,5290 lei/euro, după ce leul se depreciase şi în zilele anterioare pe fondul aşteptărilor legate de aceleaşi măsuri. O astfel de evoluţie erodează şi mai mult valoarea economiilor, dar efectele cele mai puternice le simt clienţii care au de rambursat rate la creditele în valută. Deşi impactul e serios, în condiţiile în care împrumuturile în valută sunt majoritare pentru clienţii persoane fizice, şeful băncii centrale nu se arată îngrijorat de perspectiva deprecierii, ci că se teme, dimpotrivă, de apreciere: „Măsura duce, în mod normal, la deprecierea leului. Mă tem, însă, că nu se va întâmpla“. Analistul economic Florin Cîţu aminteşte că în noiembrie 2013 stocul creditelor în euro era mai mare atât pentru populaţie, cât şi pentru corporaţii fata de decembrie 2008. „Dar în 2013 guvernatorul BNR susţine o depreciere a RON faţă de euro şi se teme de apreciere. E clar din punctul meu de vedere că pentru BNR nu a contat niciodată riscul valutar pentru clienţii băncilor“, spune Câţu, care a criticat intervenţiile făcute de BNR în piaţa valutară în 2008 (când banca centrală a acuzat un atac speculativ pe leu), care nu ar fi fost motivate, în opinia sa, de nevoia protejării clienţilor bancari, ci au avut motive de natură politică sau au fost chiar efectul unei panici la varful BNR.

Celelelte două măsuri vor lăsa la dispoziţia băncilor fonduri suplimentare: 4 miliarde de lei prin reducerea RMO în lei şi 500 milioane de euro după reducerea rezervelor în valută. Ce vor face bancherii cu banii în plus pe care îi avea la dispoziţie, în condiţiile în care pe piaţă, în ansamblu, guvernatorul spunea că există deja un exces de lichiditate care nu reuşeşte însă să ajungă în economia reală, prin credite? Intenţia anunţată de şeful BNR este stimularea creditării în lei, la care ar trebui să contribuie, teoretic, atât tăierea dobânzii, cât şi reducerea rezervelor minime în monedă naţională? BNR a diminuat, însă, şi rezervele în valută, deşi instituţia încearcă să descurajeze creditarea în euro, preferată de români până acum. „Ce vor face băncile cu valuta sulimentară? Vor da credite noi? Puţin probabil. Vor vinde probabil valută şi se atenuează astfel presiunea pe aprecierea leului“, spune Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a precizat că băncilor le vor rămâne bani suplimentari şi pentru plata datoriilor către creditori externi. Bancherii sunt ajutaţi astfel să dea înapoi liniile de finanţare luate de la băncile mamă din sumele suplimentare eliberate din rezervele reţinute la depozite, deşi, în luna decembrie, şeful direcţiei de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, spunea că BNR nu va accepta ca din banii deponenţilor români, şi nu din rambursările la împrumuturi, să se restituie finanţările externe pe care s-a clădit boomul creditării neperformante de până în 2008.