Tu îți cunoști drepturile atunci când alegi ca mijloc de transport avionul? Statisticile demonstrează exact contrariul: în număr mare, europenii (inclusiv românii) habar nu au că pot cere despăgubiri de sute de euro, în anumite situații, companiile aeriene fiind obligate să plătească aceste sume. Ca să îți faci o părere, Ștefan Radu, country manager AirHelp (jucător care a intrat  pe piața locală în septembrie 2017), aduce în discuție câteva cifre cuprinse într-un studiu realizat de companie în acest sens. „La nivelul Uniunii Europene, 85% dintre cetățenii țărilor membre nu știu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene. Practic, 13 milioane de pasageri pierd anual 5 miliarde de euro, pentru că nu aplică pentru despăgubiri din cauza zborurilor întârziate, anulate sau suprarezervate“, spune el. Nici România nu stă mai bine. Este suficient să faci o simplă căutare în piață și să descoperi că nici măcar nu s-a realizat o campanie de conștientizare, astfel încât pasagerii să-și cunoască drepturile.

„Directiva europeană care dă pasagerului dreptul la despăgubiri este din 2004, însă în România, până anul trecut, când am intrat pe piață foarte puțini oameni auziseră de ea. Credem că într-un interval mediu-lung numărul de cereri depuse pentru compensație, companiilor aeriene va fi cât mai mare. Sub 1% din pasagerii din României au aplicat pentru o compensație în cazul în care zborul i-a fost întârziat sau anulat“, detaliază Ștefan Radu. Și, continuă acesta, deși compania pe care o reprezintă este de puțin timp în România, totuși „problemele generate de companii precum TAP Portugal și Ryanair, care au avut întârzieri semnificative și anulări, au generat un număr de ordinul sutelor de cereri, în anul 2017“, în timp ce anul acesta numărul cererilor depuse este de ordinul miilor.

În prezent, cea mai mare sumă  care se plătește este 600 euro, maximul directivei, și se aplică pe zboruri transatlantice. De asemenea, în Europa, suma medie despăgubită a fost de 300 euro. Potrivit lui Ștefan Radu, valoarea pe care pasagerii companiilor aeriene ar fi trebuit să o primească în 2017, conform întârzierilor și anulărilor este de aproximativ 13,8 milioane de euro. Din păcate, prea puțini aplică pentru despăgubiri. Un român trebuie să ia în calcul faptul că o companie aeriană poate înregistra întârzieri mai mari de trei ore, respectiv anulări ale curselor, din mai multe motive (inclusiv greva piloților, care de anul acesta devine eligibilă pentru compensații) și că, trecând peste disconfortul cauzat, are totuși niște drepturi pe care trebuie să și le exercite indiferent dacă operatorul aerian i-a oferit cazare, mâncare sau l-a urcat pe următoarea cursă disponibilă.

 

Ca să fie și mai clar, conform Regulamentului European 261, pasagerilor afectați de zboruri întârziate mai mult de două ore și efectuate pe o distanță de peste 1.500 km companiile aeriene trebuie să le ofere vouchere pentru mâncare și băutură și posibilitatea de a efectua două apeluri telefonice sau de a transmite două email-uri. Dacă este necesar, companiile aeriene trebuie să ofere cazare și transferuri. Mai mult, un lucru pe care îl știu foarte puțini pasageri ai companiilor aeriene se referă la faptul că pot aplica pentru despăgubiri în termen de trei ani de la momentul întârzierii, anulării, ori refuzului la îmbarcare.

Studiul amintit se referă și la unele nemulțumiri. Astfel, 14% din pasageri susțin că există prea puțin spațiu pentru picioare între scaunul pe care îl ocupă și cel din față. Explicația este simplă: în încercarea de a crește veniturile, unele companii aeriene introduc mai multe rânduri de scaune în aeronave, astfel încât să transporte mai mulți pasageri, ceea ce duce la micșorarea spațiului dintre scaune. În plus, sunt companii aeriene care permit transportarea gratuită doar a bagajelor de mână, ceea ce duce la ocuparea spațiului dedicat din avion, dar și a celui dintre scaune, în condițiile în care spațiul dintre scaune e deja redus.

2017, un an record pentru industria aeriană

Oricum ar fi, industria aeriană va continua să se dezvolte. Potrivit Flight Refund, o altă companie de profil, dedicată rezolvării cererilor călătorilor, 2017 a însemnat un record absolut pentru industria aeriană din România: traficul de pasageri de pe toate aeroporturile din țară a depășit 20 de milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 23%, față de anul anterior. În context, din datele acestei companii reiese că, tot anul trecut, au existat 782 de zboruri cu probleme – întârziate sau chiar anulate.

„Din nefericire, un procent foarte mic, sub 1% dintre pasageri, cunoaște faptul că poate primi astfel de compensații. De asemenea, călătorii nu știu că pot apela gratuit la ajutor de specialitate și primi banii într-un termen rezonabil. Pentru anul trecut, în cazul celor 782 de zboruri cu probleme, aproximativ 500 dintre acestea s-au calificat pentru compensare, ceea ce înseamnă că, pe baza estimărilor noastre, cei care au dreptul la despăgubiri au pierdut circa 22 milioane de euro“, a spus Anikó Bolyó, General Manager Flight Refund.

 

Directivă în sprijinul turiștilor

În altă ordine de idei, Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), a declarat că, în perioada următoare, trebuie preluată în legislaţia naţională o directivă europeană care prevede asigurarea integrală a pachetelor turistice şi serviciilor asociate şi returnarea întregii sume de bani către clienţi, în cazul unei insolvenţe a agenţiei de turism. Totuşi, această directivă nu poate fi aplicată deocamdată, din lipsa unor mecanisme, a explicat oficialul ANAT.

„Suma de rambursat pentru turişti, în cazul unei insolvenţe, era limitată până acum la 40.000 de euro, adică 50.000 de dolari. Suma care va trebui returnată de acum încolo nu mai are plafon. Deci dacă un agent, până acum, încasa o jumătate de milion de euro şi intra în faliment fără să ofere serviciile, din jumătate de milion se luau 50.000 de dolari şi se împărţeau proporţional la fiecare. Acum, potrivit directivei, toţi banii trebuie daţi înapoi. Ceea ce ne dorim şi noi, de ani de zile“, a afirmat Anastasiu.

În context, potrivit unei analize KeysFin, 408 agenții de turism și turoperatori şi-au închis porţile în 2016 si 2017, iar cazul recent al firmei Terra Tourism e un prim semnal de alarmă în 2018. Cele mai multe companii care și-au închis porțile prezentau o vulnerabilitate financiară ridicată. „În cele mai multe cazuri, planurile de business nu au ținut cont de realitățile pieței, de dinamica încasărilor și obligațiile de plată.  Astfel că, supraestimându-și businessul, mulți au intrat în blocaj financiar“, au explicat analiștii de la KeysFin. Chiar și așa,  turismul românesc este pe un trend pozitiv. Profitabilitatea sectorului este estimată să ajungă în acest an la peste 200 milioane de lei, un nivel dublu față de acum şapte ani.

 

De altfel, și KeysFin punctează că ANAT a inițiat proiectul de act normativ prin care propunea înființarea unui Fond Naţional de Garantare a Pachetelor de Servicii Turistice în urma falimentelor agențiilor de turism din ultimii ani. „Acesta ar fi urmat să acopere sumele necesare pentru despăgubirea turiştilor în cazul în care agențiile de turism de la care au contractat servicii ajung în imposibilitatea de a-şi onora serviciile, în urma insolvenței sau a falimentului. Iniţiativa nu s-a concretizat însă, cel puţin până în prezent“, au punctat analiștii de la KeysFin.