Uniunea Europeană se pregătește să implementeze noi reguli privind ajutoarele de stat, pentru susținerea „tehnologiilor curate” și menținerea competitivității industriale. Planul UE, denumit „Clean Industrial Deal”, vizează facilitarea unor subvenții masive pentru sectoarele ecologice.
Planul anunțat de Uniunea Europeană vizează facilitarea unor subvenții masive pentru sectoarele „verzi”. În acest sens, se vor oferi mai rapid granturi, facilități fiscale și împrumuturi subvenționate către companii care produc biocombustibili, energie eoliană, fotovoltaică sau hidro.
Uniunea Europeană a anunțat un alt plan pentru tehnologii „verzi”
Acest proiect vine într-un moment în care Europa deja se confruntă cu prețuri ridicate la energie, o criză economică persistentă și o competitivitate tot mai redusă în fața giganților economici precum SUA și China.
Una dintre măsurile propuse este atragerea capitalului privat prin reducerea riscului investițiilor pentru fonduri de pensii și companii de asigurări. În plus, strategia permite și finanțarea unor inițiative precum captarea carbonului, o tehnologie scumpă, potrivit unui document consultat de Bloomberg.
Alte mari economii ale lumii nu ezită să folosească resursele energetice convenționale
Totodată, statele membre vor putea introduce deprecieri accelerate pentru achiziția de active dedicate tehnologiilor verzi, ceea ce înseamnă că firmele vor putea recupera mai rapid costurile inițiale ale investițiilor.
Printre domeniile considerate eligibile pentru astfel de ajutoare se numără producția de biocombustibili și biogaz, dezvoltarea de combustibili regenerabili de origine non-biologică, stocarea de electricitate, precum și tehnologii deja consacrate precum energia fotovoltaică, eoliană și hidro.
Deși documentul consultat publicat recent oferă o viziune clară asupra direcției Uniunii Europene, este posibil ca unele aspecte ale strategiei să fie modificate înainte de adoptarea finală.
În timp ce Uniunea Europeană (UE) insistă asupra „decarbonizării”, alte mari economii ale lumii nu ezită să folosească resursele energetice convenționale, menținându-și avantajul competitiv.
Taxa pe carbon în UE
În altă ordine de idei, implementarea taxei pe carbon la frontiera Uniunii Europene (CBAM) a generat numeroase dezbateri. Recent, șeful politicii climatice a UE, Wopke Hoekstra, a subliniat un aspect esențial: 97% din emisiile acoperite de CBAM sunt generate de doar 20% dintre companiile incluse în schemă.
Acest fapt ridică întrebarea dacă nu ar fi mai eficientă o abordare care să reducă povara administrativă asupra celorlalte 80% dintre companii. Hoekstra a subliniat că, în forma sa actuală, CBAM impune o sarcină birocratică semnificativă asupra unui număr mare de companii, fără un impact real semnificativ asupra emisiilor globale de carbon. Astfel, simplificarea procedurilor sau excluderea firmelor care contribuie cu un procent nesemnificativ la emisiile totale ar putea fi o decizie inteligentă.
Această perspectivă vine în contextul în care taxa pe carbon la frontieră va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, aplicându-se emisiilor de CO2 aferente unor bunuri precum cimentul, aluminiul și oțelul importate în UE. Reglementările actuale indică faptul că numai în Germania, 20.000 de companii vor fi afectate, ceea ce sugerează un impact economic major înergia industriei europene.
