Luna trecuta, vanzarile de autoturisme si camionete au marcat o crestere de 13% fata de august 2001. Cu exceptiile numite Volkwagen si Isuzu, toate ceilalti fabricanti prezenti pe piata americana au profitat de aceasta noua explozie a cererii, in frunte cu General Motors, care a inregistrat un spor de 18%, si cu Jaguar (80%).
La scara intregului an, vanzarile de automobile inregistrate in august pe piata americana reprezinta 18,7 milioane bucati. Ford, care a inregistrat anul trecut pierderi de 5,45 miliarde USD, spera sa recupereze in 2002. Intr-o tara in care numarul locuitorilor este intrecut de cel al automobilelor, cheia unei asemenea cifre de vanzari este o chestiune de tehnici comerciale: avans zero, posibilitatea de a transfera pe loc imprumutul deja contractat pentru o masina pe o alta noua etc. 20% din vanzarile de automobile din America se datoreaza stimulentelor de acest tip.
In octombrie trecut, cand a fost lansata cumpararea cu avans zero, cifra anualizata a automobilelor vandute a devenit recordul tuturor timpurilor: 21,3 milioane bucati. Atunci, analistii s-au grabit sa anunte iesirea economiei americane din recesiune in cel mult patru luni. Intre timp, lucrurile s-au lamurit: vanzarile de automobile, de case si, intr-o masura mai mica, de computere sunt cele care au creat impresia unei cresteri economice viguroase. Tot restul sectoarelor a stagnat ori a regresat, iar dupa ce s-a umflat in primele cateva luni din 2002, PIB s-a dezumflat peste vara.
La bursa, se vede mai limpede si dintr-o privire care sunt sectoarele in care americanii sunt dispusi sa-si investeasca banii si sperantele: sectoarele „economiei clasice”, cu incasari si perspective solide. Companii precum Intel, IBM, Apple si Associated Computers sunt in dizgratie. La mare pret sunt, in schimb, hypermarketurile din reteaua Home Depot, specializate in vanzarea de materiale de constructie si furnituri pentru amenajarea casei, inclusiv seturi complete de materiale si unelte pentru bricolaj.
Companiile aeriene zboara cu banii guvernului
Sub Presedintele Reagan, cand bugetul apararii reprezenta 6% din PIB, programele de inarmare au scos America din criza. Majorate cu numai 50 miliarde USD dupa 11 septembrie 2001, ceea ce reprezinta doar cateva zecimi de procent din PIB, cheltuielile militare n-au influentat cu nimic trendul economiei.
Politica Administratiei Bush de a nu interveni in economie cunoaste insa derogari bine tintite si consistente. Boeing a primit spre executare un program de zece miliarde USD pentru realizarea unei aeronave capabile sa transporte trupele americane in orice colt al globului. In ciuda acestei guri de oxigen, constructorul american de aeronave estimeaza o reducere a livrarilor din acest an la 380 de aparate, fata de 527 vandute anul trecut si 620 in 1999.
Fabricantii de avioane suporta, la randu-le, efectele crizei prin care trec liniile aeriene. Inregistrand pierderi de 6 miliarde USD imediat dupa 11 septembrie, companiile aeriene americane s-au dovedit a fi cele mai lovite, sub aspect financiar, de atacul terorist. Doar companiile de asigurari au acuzat o povara mai grea, de 30 de miliarde USD, insa putini se indoiesc ca ele vor reusi sa onoreze politele.
Pagubele companiilor aeriene, rezultand din restrictiile de trafic si, mai ales, din prabusirea turismului pentru cateva luni bune, n-au facut decat sa se adauge pierderilor cauzate anterior lui 11 septembrie de incapacitatea managerilor de a acoperi costurile. Chiar si in trimestrul al doilea din 2002, primele sase companii totalizau pierderi de 1,5 miliarde USD, in vreme ce surate din lumea larga, ca SAS, Air France ori Cathay, reusisera sa se redreseze. Adevarata problema a liniilor americane sunt costurile, care la US Airways – recent intrata in stare de insolvabilitate, dupa ce a acumulat pierderi de doua miliarde USD numai in acest an – urca pana la 15,37 centi/km/pasager, fata de numai 7,51 la o companie medium-curier cum este Southwest, ori 6,69 la Jetblue.
Marile companii au insa sanse reale de redresare datorita fondului de zece miliarde USD pus la dispozitie de guvernul federal, din care US Airways va primi, probabil, 900 de milioane USD. In plus, un plan de austeritate acceptat de angajati, precum si abandonarea a 200 de rute neprofitabile vor salva alte 950 de milioane USD din bugetul companiei. In fine, banca Pacific Texas s-a aratat dispusa sa cumpere 38% din actiunile companiei pentru 200 milioane USD. Pacific Texas stie ca acolo unde guvernul pune bani, partenerii privati nu pot pierde. In deceniul trecut, aceeasi banca a cumparat actiuni de la Continental, in conditii similare, reusind sa le vanda ulterior la un pret de 11 ori mai mare.