Situația economică a României rămâne stabilă, în ciuda scăderii ratingului de țară. Consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, exclude orice posibilitate iminentă de încetare a plăților. În același timp, el respinge scenariile radicale promovate de unii politicieni, precum reducerea prețului benzinei la un leu pe litru.
Ce spune BNR despre riscul de incapacitate de plată
Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României (BNR), a analizat situația economică actuală și a subliniat că România nu se află în pericol de a intra în incapacitate de plată.
Într-un interviu acordat recent, Vasilescu a explicat impactul scăderii ratingului de țară, dar a subliniat că acest lucru nu înseamnă automat o criză economică iminentă.
„Nu avem niciun pericol la această oră ca România să intre în încetare de plăți”, a declarat economistul.
Potrivit acestuia, țara are la dispoziție mecanisme financiare solide, precum rezervele BNR și accesul la împrumuturi internaționale, care pot fi folosite dacă va fi necesar.
Se reduc încet-încet sumele trimise acasă de românii din diaspora
În 2024, remitențele trimise de românii care lucrează în străinătate au scăzut sub 5 miliarde de euro, înregistrând o reducere de peste un miliard față de anul precedent.
„Când s-au făcut speculații, speculații pozitive, dacă pot să mă exprim așa în dezbaterile publice de la noi, că remiterile compatrioților noștri care fac PIB pentru alte țări au ajuns mai mari decât investițiile străine directe în în România.
Nu era adevărat, dar suma era importantă și vreau să precizez că suma a rămas importantă, chiar dacă în scădere față de 2007 când a fost vârful, suma rămas importantă”, a spus Vasilescu pentru DCNews.
Gospodăriile populației din România sunt puternic susținute de banii trimiși din diaspora, sumele având un impact direct asupra economiei. Aceste remitențe sunt folosite atât pentru consum, cât și pentru investiții, reprezentând o sursă esențială de venit.
În prezent, deși industria rămâne sectorul cu cea mai mare pondere în PIB, contribuția sa la creșterea economică este negativă. Astfel, gospodăriile populației au devenit principalul factor care generează PIB, fiind alimentate inclusiv de transferurile de bani din străinătate.
Veniturile gospodăriilor nu provin din proprietăți sau investiții, ci în mare parte din salarii, prestații sociale și banii trimiși de românii care muncesc peste hotare. Aproximativ trei milioane de persoane lucrează în străinătate, fie sezonier, fie permanent, și trimit bani în țară. Cu toate acestea, remitențele au scăzut semnificativ, iar motivele sunt multiple.
Potrivit lui Adrian Vasilescu, această tendință este cauzată de încetinirea economiilor europene și de creșterea cheltuielilor în țările gazdă.
„În primul rând, s-a stricat atmosfera peste tot în Europa. Creșterile de PIB care au fost înregistrate înainte de criză au rămas o amintire. Și au încetinit, din nou, ratele de creștere.
Noi am avut creștere peste 4 la sută, în 2022, am avut 2 la sută, în 2023 și anul trecut am avut doar 0,9 la sută. Un PIB mai mare cu 0,9 puncte este unul dintre PIB-urile bune din Uniunea Europeană. Multe țări din Europa se luptă cu recesiunea. Foarte multe țări au avut câte două trimestre la rând PIB negativ, iar unele chiar și trei, patru trimestre cu recesiuni. Noi nu am avut.
Asta este situația în Europa, se câștigă puțin peste tot, se consumă mult, că sunt cheltuielile mari, inflația din 2021 mușcă din veniturile întregii Europe”, a explicat consilierul BNR.
Un alt factor important îl reprezintă relocarea familiilor românilor din diaspora. Mulți dintre cei care muncesc în străinătate și-au adus alături soțiile și copiii, ceea ce a condus la o redistribuire a veniturilor, cu accent pe cheltuielile de trai din noile țări de reședință.
În acest context, Vasilescu a evidențiat importanța remitențelor pentru gospodăriile din România, explicând că acestea contribuie atât la consum, cât și la investițiile realizate de populație.
România și riscul incapacității de plată: „Nu există un astfel de pericol”
În urma scăderii ratingului de țară, au apărut temeri legate de posibilitatea ca România să intre în incapacitate de plată. Totuși, Adrian Vasilescu a infirmat aceste speculații, subliniind că țara nu se află într-o situație critică.
„Ce e default-ul, adică încetarea de plăți? Ai datorii, o țară are datorii, companiile din România au datorii, bugetul are datorii și la un moment dat nu mai poate să facă plăți. Ei bine, acest lucru s-a întâmplat cu România, în ultimii 200 de ani, de două ori. Doar de două ori, pe când alte țări au intrat în incapacitate de plăți… Grecia avea 15 încetări de plăți în această perioadă, Spania și chiar și America au avut. România doar de două a intrat în incapacitate și a ieșit rapid”, a declarat acesta.
Vasilescu a explicat că România are mecanisme solide de protecție financiară, inclusiv posibilitatea accesării unor împrumuturi de la Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional, în cazul în care ar apărea dificultăți majore.
De asemenea, consilierul BNR a menționat că, în trecut, țara a gestionat situații dificile, precum criza economică globală din 2008-2009, fără a ajunge într-o situație de incapacitate de plată.
„Nu avem niciun pericol, niciun risc la această oră ca România să intre în încetare de plăți”, a asigurat acesta.
Promisiuni radicale și scenarii economice nerealiste
În ceea ce privește afirmațiile politicienilor privind măsuri economice extreme, Adrian Vasilescu a fost tranșant, respingând ideea unui preț de un leu pentru litrul de benzină.
„Analizele se fac pe scenarii raționale, nu au fost luate în calcul astfel de fantezii”, a spus economistul.
Acesta a avertizat că astfel de promisiuni sunt populiste și nu se bazează pe realități economice, ci pe speculații fără fundament. De asemenea, a subliniat că stabilitatea economică a României depinde de politici responsabile și de menținerea unei direcții economice coerente.
„Chiar dacă pensiile și salariile bugetarilor au o pondere puternică importantă în bugetul țării, este o pondere importantă și atât, nu pun în pericol capacitatea de plată a României”, a încheiat Vasilescu.
Astfel, mesajul transmis de strategul BNR este clar, și anume că România nu se află în pragul unui colaps economic, iar scenariile alarmiste trebuie tratate cu scepticism.
