Anul trecut, institutiile publice din Romania au achizitionat produse si servicii in valoare de peste cinci miliarde de euro. Pentru 2006, suma va fi cel putin la fel de mare, urmand ca dupa aderarea la UE aceasta sa creasca in permanenta. Nici nu e de mirare, asadar, ca modul in care vor fi cheltuiti acesti bani starneste dispute.




“Ne declaram impotriva acordurilor-cadru ca sursa si drept de a fi evitate licitatiile pentru contractarea de bunuri si servicii. Nu intelegem, totodata, de ce aceste acorduri-cadru, incheiate pentru o perioada initiala de un an, pot fi prelungite pe o perioada de pana la patru ani, cu justificari extrem de neconvingatoare”, afirma directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan. El spune ca exista deja un caz concret in care Romania a fost la un pas de a acorda un contract de cel putin 1,2 miliarde de euro fara licitatie. “Este vorba de acordul incheiat in iunie 2005 de MEC cu un minister elvetian, care, daca nu ar fi fost anulat la presiunile opiniei publice, ar fi insemnat ocolirea licitatiei pentru o serie de proiecte in domeniul industrial, energetic si de protectia mediului”, spune Parvan.



Este doar una din obiectiile pe care oamenii de afaceri reuniti in AOAR le aduc proiectului noii legi a achizitiilor publice, aflat in lucru la Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP). Raspunsul proaspat infiintatei institutii este simplu: directivele europene permit aceasta procedura, asa ca o permitem si noi. “Sistemul permite flexibilizarea achizitiilor publice si evita negocierea cu o singura sursa in situatii de urgenta. In plus, pentru orice acord-cadru se organizeaza licitatie publica deschisa”, explica Gheorghe Cazan, directorul Directiei Politici si Reglementare din cadrul ANRMAP.

In opinia AOAR, o alta hiba a proiectului si posibila portita pentru evitarea licitatiilor o reprezinta modul in care autoritatea contractanta, aflata in imposibilitatea definirii produsului ori serviciului pe care doreste sa-l achizitioneze, nu e obligata sa comande un studiu, ci poate deschide negocieri in urma carora sa elimine o parte din potentialii furnizori.

Nici accesibilitatea sistemelor de achizitii publice electronice nu ii multumeste pe cei de la AOAR. “Doar circa 30% din ofertantii potentiali au acces la acestea”, afirma conducerea Asociatiei. Vicepresedintele ANRMAP, Corneliu Burada, spune ca, de fapt, numarul firmelor care pot participa la licitatiile electronice e mult mai mare. “Nu e nevoie decat de un calculator si o conexiune la internet. Conform declaratiei de la Manchester, pana in 2010, cel putin 50% din achizitiile publice din UE trebuie sa aiba loc online, asadar trebuie sa ne inscriem in aceasta tendinta”, explica el.
Nu in ultimul rand, oamenii de afaceri locali ar dori ca firmele romanesti sa fie favorizate de sistemul de achizitii publice. “Acest lucru nu este posibil, deoarece ar fi exact impotriva principiilor de baza ale Uniunii Europene”, arata consilierul presedintelui ANRMAP, Codrin Vulcu. Reprezentantii AOAR spun ca exista artificii prin care sa fie impacate si capra si varza: in Marea Britanie, de exemplu, minimum 2,5% din achizitiile publice trebuie facute de la IMM, care, desigur, sunt in marea lor majoritate firme locale.

Toate aceste controverse devin si mai interesante cand aflam suma aflata in joc. In 2005, bugetul de stat a prevazut cheltuieli pentru bunuri si servicii in valoare de circa 1,2 miliarde de euro, alte peste 0,8 miliarde venind ca finantare din partea Uniunii Europene. La aceste sume se adauga imprumuturile contractate de institutiile publice centrale si locale, a caror valoare ar fi fost de cel putin trei miliarde de euro. Pentru 2006, bugetul de stat prevede peste 1,1 miliarde de euro pentru bunuri si servicii, de la Bruxelles vom primi cel putin tot atatia bani ca anul trecut, iar ministerele si administratia locala vor continua sa se imprumute pe scara larga, fie prin emisiuni de obligatiuni, fie prin credite luate de la institutii financiare interne sau externe. Dar adevarata bataie a pestelui va fi incepand cu 2007 – dupa aderare vom primi de la bugetul Uniunii intre 2,5 si patru miliarde de euro pe an, banii fiind destinati investitiei in recuperarea distantei dintre Romania si statele vestice.

PRINCIPALELE OBIECTII ALE OAMENILOR DE AFACERI

• Proiectul contine mult prea multe situatii in care autoritatile publice sunt exonerate de respectarea legii.


• Acordurile-cadru ar putea fi folosite ca motiv de evitare a licitatiilor. In plus, posibilitatea prelungirii lor pe o perioada de pana la patru ani este justificata “intr-un mod extrem de neconvingator”.


• AOAR declara ca “nu intelege” de ce in cazurile in care autoritatea contractanta nu poate defini ce doreste sa achizitioneze incepe negocieri cu potentialii furnizori, discutii care pot duce la restrangerea listei furnizorilor potentiali, in loc sa comande un studiu.


• Ar trebui sa existe mai multi operatori ai unor siteme de achizitii electronice, putand fi folosite inclusiv serviciile oferite de bursele de marfuri.


• Ar trebui sa existe mai multe centre de achizitii publice ca intermediari profesionisti in astfel de operatiuni, “conferind in acest fel corectitudine procedurilor si egalitate de tratament ofertantilor”.

Cinci miliarde de euro

La atat sunt estimate achizitiile publice efectuate in Romania in 2005. Prima cifra exacta in acest domeniu va fi aflata de-abia in cursul anului viitor

e-licitatie.ro viseaza la cand o sa fie mare

MODERNIZARE Platforma de achizitii online mai are de asteptat pana sa ajunga sa conteze

Prezentat drept o metoda sigura de reducere a fraudelor cu bani publici, sistemul electronic de achizitie este si el tinta criticilor.

Printre obiectiile AOAR la adresa proiectului de lege a achizitiilor publice se numara si cea privind existenta unui singur sistem de achizitii electronice. Asociatia Oamenilor de Afaceri sustine ca ar putea fi utilizate si serviciile oferite de bursele de marfuri, lucru cu care autoritatile sunt in principiu de acord, cu o singura conditie: sistemele respective sa respecte regulile de securitate necesare. “Deocamdata, e-licitatie.ro este singura aplicatie capabila sa respecte aceste reglementari”, explica Gheorghe Cazan, director in cadrul ANRMAP.

Directorul executiv al AOAR nu pare la fel de convins de acest lucru. “Am auzit de situatii in care tranzactionarea se blocheaza pana cu exact un minut inainte de termenul limita, iar in ultimul minut liciteaza cine trebuie”, afirma Cristian Parvan.

Catalin Marinescu, presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGTCI), institutia care administreaza e-licitatie.ro, spune ca sistemul electronic de achizitii publice a primit numeroase aprecieri internationale, iar in prezent se afla in plin proces de imbunatatire. “Site-ul www.e-licitatie.ro nu permite favorizarea vreunui participant la licitatii”, explica el. si firma Total Soft, cea care a implementat sistemul, are incredere in performantele acestuia. “Noi am dezvoltat acea aplicatie astfel incat sa nu permita interventia operatorului in procesul de tranzactionare”, explica Andi Dumitrascu, directorul de marketing al companiei.

Alte critici s-au referit la faptul ca achizitiile efectuate prin intermediul e-licitatie.ro sunt in general neimportante, in mare parte din cauza numarului destul de limitat de produse si servicii ce pot fi tranzactionate. Potrivit datelor IGTCI, valoarea contractelor incheiate intre 1 ianuarie si 10 martie 2006 este de aproximativ 30 de milioane de euro. In acest ritm, pana la sfarsitul anului se vor incheia contracte de circa 200 de milioane de euro, reprezentand numai aproximativ patru la suta din valoarea estimata a tuturor achizitiilor publice.

Inaugurat in martie 2002, e-licitatie.ro a gazduit pana in prezent 570.000 de licitatii, din care aproape 23.000 numai in februarie 2006. “Extinderea sistemului electronic de achizitii publice este unul dintre obiectivele noastre imediate. Aceasta va presupune organizarea unor noi tipuri de licitatii. Atat numarul categoriilor de produse, cat si al institutiilor publice care se pot inscrie in sistem va creste”, promite Eduard Lovin, director executiv al IGCTI.

Faimoasele contracte cu probleme

NEREGULI Scurta trecere in revista a controverselor

In ultimii 15 ani, caietele de sarcini pregatite pentru anumiti competitori, licitatiile falsificate pe fata, contractele acordate pe ochi frumosi ori implicatiile politicului in achizitiile statului au devenit ceva obisnuit.

Ace de cravata pentru padurari la un pret de 20.000 de ori mai mare decat cel real, munitie pentru care in Romania nu exista armament sau un tanc cu turela de provenienta ucraineana – toate acestea fac parte din achizitiile pe care Regia Nationala a Padurilor Romsilva le-a efectuat in 2004, pe cand la conducerea institutiei se afla Ion Dumitru. Contractele au fost incheiate fara respectarea legii, cu firme apartinand omului de afaceri Alfred Florea, iar prejudiciul adus Romsilva este de circa trei milioane de euro. In prezent deputat PSD, Dumitru a fost trimis in judecata de procurorii DNA pentru abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave.

In aproximativ aceeasi perioada, Senatul isi cumpara o platforma de transport in valoare de peste 35.000 de euro, care ar fi fost utilizata intr-un an de doar doua ori, in conditiile in care orice masina a institutiei ramasa in pana trebuia ridicata de firmele cu care Senatul avea incheiate contracte in acest sens. Tot in timpul guvernarii PSD, la CFR s-au achizitionat, nu se stie in ce scop, costume de scafandru, iar firma Fly Taxi a fost aleasa sa asigure serviciile de taximetrie la Aeroportul Otopeni pentru ca era singura care detinea vehiculele descrise mult prea detaliat in caietul de sarcini. Cat despre contractele cu Bechtel, Vinci, Strabag ori EADS, acestea au capatat deja o trista celebritate.
Nu trebuie trasa concluzia ca dupa schimbarea regimului practicile din domeniu s-au schimbat. Pe langa acordul cu Elvetia, care ocolea licitatia pentru servicii, in valoare de cel putin 1,2 miliarde de euro si care a fost anulat in ultima clipa, in toamna anului trecut firma germana care realizeaza in prezent pasapoartele romanesti a fost la un pas sa primeasca in dar si realizarea noilor pasapoarte ce vor contine date biometrice. In cele din urma, s-a luat decizia organizarii unei licitatii. Asta, in timp ce, la Arad, primarul PD Gheorghe Falca a fost acuzat ca a acordat fara licitatie contractul pentru reabilitarea unei cladiri din oras firmei detinute de Gheorghe Seculici, care este chiar socrul sau.
Totul ar sta altfel, cred unii reprezentanti ai Puterii, daca am avea un act normativ nou in domeniul achizitiilor publice. “In lipsa unei astfel de legi, care sa corespunda standardelor Uniunii Europene, Romania nu va beneficia de fondurile structurale”, a declarat presedintele Traian Basescu.