Aproximativ 100 de candidati la fotoliile de parlamentar sunt sustinuti direct sau indirect cu bani proveniti din „afaceri” cu alcool. „N-ati auzit de Micula, de Florea, de Netoiu?!… Nu ei fac legea cu alcoolul, nu ei ivirt politicienii dupa cum vor?…”, ne itreba un angajat din industria alcoolului. Nici unul dintre partidele cu sanse sa intre i Parlament nu a refuzat capilor alcoolului betia puterii. Peste 100 de candidati la deputati sau senatori provin din afacerile cu spirtoase.
Eternele scandaluri itre producatorii de alcool, dar si cele dintre ei si Ministerul Finantelor, par sa se amplifice pe masura ce data alegerilor generale se apropie. Sa fie oare o legatura directa itre acesti producatori si politicieni ? Producatorii de alcool sunt impartiti i doua tabere numite generic patronate. Ambele tabere se acuza, uneori direct, i alte cazuri voalat, de evaziune fiscala si de trafic de influenta. Luati i ansamblu, producatorii de alcool sustin ca evaziunea fiscala i acest domeniu atinge fabuloasa suma de 10.000 de miliarde lei, dar fiecare dintre ei spune ca ceilalti sunt i afara legii. Mai mult, desi Garda Financiara a depistat, i numai sase luni, 25 de cazuri penale i producerea alcoolului, opinia generala este ca cei prinsi au fost prea lacomi sau nu au stiut sa deschida usile care trebuie pentru a fi lasati sa lucreze nestingheriti. Puse cap la cap, aceste elemente au constituit tot atitea argumente pentru a clarifica statutul privilegiat al producatorilor de alcool.
„Daca scrieti, or sa va caute…”
Avintul ne-a fost temperat de la prima itilnire, stabilita cu unul dintre producatorii mici, cu autorizatii si acte i regula: „i Rominia se produce de opt-noua ori mai mult alcool decit productia declarata oficial. Dar Ministerul Finantelor, Politia si Procuratura ichid ochii. E firesc. Nu cred ca exista partid politic i tara asta fara distilerie. Sau invers, nu exista distilerie fara sustinere politica. Rominul bea mult si se pot face bani frumosi din afacerea asta. Iar daca ai i spate pe cineva care sa-ti apere interesele, poti sa uiti ca ai de platit impozite, accize. Important este sa te ocoleasca orice control, fie ca e de la Politie, fie ca e de la Garda.” Interlocutorul nostru, care a acceptat sa vorbeasca i schimbul promisiunii ca va ramine anonim, este de-a dreptul uimit de initiativa noastra: „… voi chiar o sa scrieti despre asta? si o sa semnati cu numele voastre? Daca scrieti or sa va caute, au niste metode…”.
Avertismentul producatorului de alcool s-a dovedit a fi cit se poate de real pe parcursul celor patru zile, cit a durat „turneul alcoolului electoral”. Urmatorul popas l-am facut la un producator care si-a construit distileria linga autostrada Bucuresti – Pitesti. La poarta fabricii nu este afisat nici un nume de firma, lasind impresia unei hale parasite. Doar gardurile ialte stirnesc curiozitatea si un grup mic de oameni care asteapta la poarta pe care e lipit un afis mare pe care scrie clar: „Accesul interzis”. Am purtat o discutie cu un client al firmei. Acesta asteapta sa apara directorul pentru a-i semna factura de livrare. „Fabrica asta este deschisa de aproape un an, dar ei sustin i continuare ca fac probe tehnologice. Asa scapa de accize. De fapt, ei produc nonstop, dar nu-i controleaza nimeni. Eu vin aici i fiecare saptamina, si de citeva ori n-am putut sa intru la facturare. Am mai vorbit si eu cu oamenii, mi-au spus ca intrarea e oprita cind vin sefii cei mari, care stau i spatele afacerii. Vin cu masini cu numere de SEN, SNT si DEP, din Giurgiu si Bucuresti. E mai bine sa nu va gaseasca aici sau sa nu le spuneti ca sunteti de la ziar, altfel…”. Am icercat sa aflam de la interlocutorul nostru mai multe amanunte despre piata alcoolului, dar s-a dovedit a fi foarte zgircit la vorba.
Mai vorbaret a fost isa un fost angajat al unei distilerii bucurestene, care isi cauta loc de munca la fabrica de alcool de pe autostrada. Acesta sustine ca cele mai multe controale ale Garzii Financiare sunt facute la comanda. „Firma la care am lucrat i Bucuresti (Spider Pan SRL) a fost amendata dupa ce inspectorii au descoperit ca patronii au livrat alcool de vreo 200 de miliarde la producatori de bauturi fara autorizatie. inainte sa vina Garda, au venit niste functionari de la primarie sa negocieze ceva cu patronii. intre noi, angajatii, a ajuns zvonul ca au cerut fonduri pentru alegerile locale, dar patronul i-a refuzat. Nu au trecut decit trei zile si a venit controlul. Asta este, daca esti prea mic te maninca rechinii.” L-am itrebat cine sunt adevaratii rechini. „Pai ce, n-ati auzit de Florea, de fratii Micula, de Netoiu ? Sunt doar trei-patru producatori mari de alcool i tara, dar astia si-au bagat nasul peste tot, i politica, i fotbal, i justitie. Nu le poate face nimeni nimic, sunt prea puternici.”
Baietii lu’ Smintina din Cacaceni fac legea
Discutiile cu cei doi interlocutori de la distileria de linga autostrada ne-au stirnit si mai mult curiozitatea. Cit de puternici pot fi oare acesti „rechini” din lumea alcoolului ?
Am pornit spre Rieni, locul unde functionarii din Finante sustin ca este cea mai mare distilerie din tara – Distileria Scandic, a fratilor Micula. Pe drum, undeva la iesirea din judetul Sibiu si intrarea i judetul Hunedoara, un TIR cu isemnele Frutti Fresh era rasturnat. in jurul lui alte patru-cinci masini apartinind firmei Europeean Drinks sunt parcate pentru a masca accidentul. Undeva itre ele, un foc aprins este alimentat de soferi cu pachete de hirtie, care par sa fie colete cu ziare sau afise electorale.
in Bihor nu exista om sa nu stie cine sunt fratii Micula. Baietii lu’ Smintina din satul Cacaceni (denumire schimbata dupa 1989) este formula cu care localnicii ii definesc pe fratii Ioan si Viorel Micula, patronii grupului de firme ce include Scandic Distileria SRL, Europeean Drinks, Europeean Food si alte aproximativ 40 de firme la care acestia sunt actionari direct sau indirect. Pentru oamenii de rind, care folosesc sistemul de informare „din poarta’n poarta”, fratii Micula sunt adusi de Dumnezeu sa scoata Apusenii din saracie. in parte, mentalitatea muntenilor din Apuseni este apropiata de realitate. Grupul de firme al celor doi frati a scos din saracie multe familii din Bihor, oferind peste 10.000 de locuri de munca. Din acestia, 850 lucreaza la Sudrigiu, unde este distileria. Practic, judetul Bihor are cea mai mica rata a somajului din Ardeal, datorita activitatii pe care o desfasoara firmele celor doi Micula, companii ce realizeaza (conform Comisiei Judetene de Statistica) aproximativ 30% din produsul intern brut al itregului judet.
Dar mai exista ica doua categorii de locuitori ai Bihorului, impartiti i functie de atitudinea lor fata de afacerile pe care cei doi frati le fac i zona. Categoria celor nemultumiti de stilul fratilor Micula ii include pe cei a caror munca sau afacere a fost afectata de agresivitatea celor doi. in Oradea, unde isi au sediul, oamenii spun ca „nu poti face o afacere i zona daca Miculii nu te vor i coasta lor”. La Institutul National de Statistica (INS), directoarea este suparata ca nu-si poate face munca din cauza lor.” Am icercat sa-i conving sa-mi furnizeze datele de care am nevoie pentru a calcula anumiti indicatori. Practic, orice sinteza se loveste si de o afacere pe care o fac ei, iar INS nu are nici o informatie despre activitatea firmelor lor. Ma refer la informatii furnizate de firma, nu la zvonuri. Firmele lor au cea mai mare activitate economica i zona, si fara aceste cifre indicatorii statistici nu sunt relevanti”, spune Dana Pasc, director general la INS Bihor.
Cea mai mare parte a locuitorilor Bihorului se tem isa de fratii Micula. Ei considera ca acestia au prea mare putere de influenta i zona, si acest lucru poate fi periculos. Chiar unii dintre angajatii fratilor Micula recunosc ca acestia nu pot fi stopati de autoritatile locale, daca vor sa faca ceva.
Opiniile bihorenilor ne-au fost confirmate i discutia purtata cu Ioan si Viorel Micula. Acestia s-au aratat extrem de interesati de modul i care va fi scris articolul, daca va fi pozitiv sau negativ. Mai mult, cind a venit vorba despre productia de alcool, cei doi frati s-au contrazis reciproc i ceea ce priveste cota de piata a produselor de la Distileria Scandic. in timp ce Ioan Micula sustine ca au o cota de piata de maximum 2%, Viorel Micula afirma ca au o cota mai mare. Ioan Micula a contrazis speculatiile potrivit carora cei doi au facut lobby pentru largirea zonei defavorizate din Rieni. Tot el a icercat sa obtina, de la redactorii Capital, promisiunea ca nu va fi publicat un articol negativ, i schimbul unor fotografii care sa ilustreze activitatea pe care ei o desfasoara. Cei doi au recunoscut ca sustin logistic si material candidatura unor persoane din interiorul grupului de firme pentru fotoliile de parlamentar, la alegerile de duminica. Dar au negat orice sustinere pentru Theodor Stolojan. Cu toate acestea, multi oradeni sustin ca afisele electorale cu Stolojan, si cea mai mare parte a afiselor PNL sunt imprimate la tipografia West Star a fratilor Micula. Aceste afirmatii sunt sustinute si de articolele aparute i presa din Satu Mare, unde au fost publicate articole ce contin declaratii ale liderului local PNL. Acesta a recunoscut presei ca, i urma unui aranjament cu cei doi, i schimbul bunavointei Ministerului Finantelor, afisele electorale ale acestui partid vor fi tiparite la West Star. rn
Dar si alte partide sau, mai bine zis, candidatii altor partide beneficiaza de „bunavointa fratilor Micula”. Pe plan local, bihorenii vorbesc despre aproximativ 50 de persoane care candideaza pe locuri eligibile la Senat si Camera Deputatilor, fiind „oamenii lui Micula”. in Bihor, Cornel Popa (partener de afaceri si director la Europeean Drinks) candideaza pentru PNL, iar Romulus Dascalu, directorul distileriei Scandic, este primul pe listele ApR. De ce ApR? „Pentru ca a fost singurul partid care mi-a oferit locul unu pe lista pentru Camera Deputatilor”, ne spune Dascalu. in Zalau, candideaza un alt Micula, nepotul celor doi frati. incercind sa aflam opinia reprezentantilor PDSR i legatura cu implicarea indirecta a fratilor Micula i politica, l-am contactat pe Liviu Maior, deputat PDSR de Bihor. Acesta sustine ca „este un paradox ca oamenii de afaceri vor sa faca politica si oamenii politici vor sa faca afaceri”. Afirmatia evaziva si incompleta a deputatului PDSR lasa impresia ca nici acest partid nu este departe de cercurile de interese ale fratilor Micula, principalii producatori de alcool din Rominia.rn
Atentia cu care partidele politice ii trateaza pe cei doi frati se propaga si i structurile administrative locale. Oradenii nu au multe sanse sa cistige un conflict direct cu cei doi frati. Asa este cazul locuitorilor de pe strada Colinelor, unde Viorel Micula si-a construit o vila. Acesta a obtinut acte de proprietate pentru terenul din spatele vilei, unde erau de fapt gradinile a sase oradeni. Terenul pe care se itindeau gradinile era ichiriat de la primarie, iar dupa 1990 chiriasii au vrut sa-l cumpere. Primaria i-a refuzat de fiecare data. Fostul primar din Oradea, Petru Filip (PD) nu l-a putut refuza isa pe Viorel Micula. Acesta din urma a obtinut de la primarie acte de proprietate pe numele unor persoane care, prin declaratiile date fostilor chiriasi, au recunoscut ca nu au cerut niciodata de la primarie acel teren. Dar nici justitia, nici autoritatile locale nu s-au grabit sa-i ajute pe oamenii care s-au trezit peste noapte cu buldozerul i gradini. rn
Ca sa distraga atentia asupra modului i care jongleaza cu autoritatile statului, fratii Micula se grabesc sa acuze chiar statul de incapacitatea de a impune un monopol real pe alcool. incercind sa faca uitat sprijinul direct pe care Ministerul Finantelor l-a acordat, itr-o anumita perioada, grupului de firme Transilvania General Import Export, fratii Micula sustin ca monopolul pe alcool este o facatura a ministrului Traian Remes, pentru a sprijini propriile afaceri din Baia Mare (tot cu alcool) si pentru Gheorghe Florea, patronul Moldo Production. in legatura cu Transilvania General Exim, Garda Financiara a sesizat, i raportul pe semestrul I 2000, ca are „instalatia ichiriata i leasing firmei Interstock Exim SRL Sudrigiu. Pe de alta parte, aceasta firma nu are autorizatie de producere a alcoolului si nu produce, arata acelasi document. Datele facute publice de Ministerul Finantelor arata ca Interstock Exim SRL nu a depus bilant pe 1999. Numai pe 1998 a avut depus bilantul, care evidentiaza un profit de 1,16 miliarde lei si tipul activitatii fabricarea bauturilor.rn
Actionarii Interstock Exim sunt cei doi frati Micula, cu cetatenie suedeza – Ioan (47,3%) si Viorel(47,3%) – si varul Calin Micula (5,3%), conform Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). rn
Alcoolul este votul, si votul e alcoolulrn
incercind sa aflam date despre situatia financiara a Scandic Distilleries, am avut un soc: Oficiul National al Registrului Comertului nu detine date despre situatia fiscala a acestui agent economic! Aceasta i ciuda faptului ca legea obliga fiecare societate comerciala sa depuna bilantul contabil atit la Directia Finantelor publice, cit si la Registrul Comertului. Mergind pe fir, am constatat ca actionar (100%) la Scandic Distilleries este societatea Edri Trading SRL, iregistrata i localitatea Vascau, judetul Bihor. Actionarii sunt: suedezul Micula Ioan (46,39%) si rominii Micula Viorel (46,39%), Micula Calin (5,15%), Micula Doina (1,03%), Micula Catalin (1,03%).rn
Edri Trading SRL nu este platitor de accize si nu a datorat nici impozit pe profit: i 1999, a obtinut 46,6 miliarde lei (profit net, egal cu brut), iar i 1998 a avut un profit de 59,6 miliarde lei, pentru care, la fel, nu a achitat nici un fel de impozit.rn
Spre deosebire de rivalul sau Dascalu (director la Scandic Distileria SA), Gheorghe Florea nu s-a bagat i politica pe fata, si orice legaturi ar avea, le tine la mare secret. Gurile rele spun ca procedeaza astfel pentru ca joaca la mai multe capete si, normal, nu vrea sa afle stinga ce face dreapta. Raportul BNR cu privire la situatii Bancii Unirea, cunoscuta ca banca a PDSR, demonstreaza ca aceasta cooperativa de credit are cea mai mare expunere pe clientul Moldo Production, depasind normele de prudenta stabilite de banca centrala. A