Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, susţine că prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se vor putea finanţa proiecte majore de infrastructură, dar vor putea fi efectuate şi reforme, precum schimbarea modului în care se plătesc ajutoarele sociale din România. Acesta precizează că, în prezent românii sunt nevoiți să aleagă între un loc de muncă și ajutorul social, alegerea fiind de multe ori rațională, având în vedere că salariile sunt de multe ori foarte mici, iar diferența nu este așa de mare.

„Metroul de la Cluj este finanţabil din PNRR, trebuie să vedem calendarul, dar în mod evident metroul de la Cluj nu începe anul acesta. Trebuie să facem diferenţa între proiecte majore la care putem da drumul anul acesta şi proiecte pe care beneficiarii ne asigură că le vor termina în 2026. O să am o discuţie cu primarul Emil Boc pe metroul de la Cluj, există alocarea acolo de un miliard de euro, dacă nu mă înşel, iar Clujul este un oraş campion la fonduri europene. O să vreau un răspuns cert: da, demarăm înscrierea şi pregătirea proiectului şi vom fi gata în 2026”, a declarat, sâmbătă, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la Digi 24.

Comisia Europeană a ridicat anumite probleme

Întrebat dacă este inclusă în PNRR extinderea metroului din Bucureşti, Ghinea a răspuns că există proiectul spre Otopeni, dar încă sunt anumite probleme pe care le-a ridicat Comisia Europeană referitoare la numărul călătorilor deserviţi.

„Există şi proiectul metroului spre Otopeni, dar Comisia a ridicat mereu dileme: dacă vor fi destul de mulţi călători care să justifice (proiectul n.r.), dacă e chiar până la Otopeni sau trebuie să deservească doar suburbia Bucureştiului, dar proiectul există, el poate să continue şi din Programul Operaţional Transporturi, nu trebuie să fie musai din PNRR. La Bucureşti aş vrea să văd pregătirea proiectului de continuare a Magistralei din Drumul Taberei. Metroul este gândit să traverseze centrul şi să se ducă în cealaltă parte a oraşului, deci metroul spre Pantelimon ar trebui să fie următorul pas logic pentru extinderea din Bucureşti”, a explicat ministrul.

În aceste context, şeful de la Investiţii şi Fonduri Europene a afirmat că nu vrea să înceapă o „competiţie de linii pe hartă” în ceea ce priveşte proiectele din PNRR, la fel cum au făcut „politicienii români clasici”. „Nu vreau să începem o competiţie de linii pe hartă, nu vreau să facem şi noi cum au făcut politicienii români clasici, nu acela este un proiect. Dezvoltarea unui proiect cere ani, sunt costuri, pentru că atunci când îl bagi în producţie, omul acela trebuie să ştie foarte clar ce scoţi la licitaţie”, a transmis Ghinea.

PNRR înseamnă și reforme

Pe de altă parte, el susţine că PNRR nu înseamnă doar proiecte,” bani de metrou şi autostrăzi” ci şi reforme.

„Nu trebuie să ne gândim la PNRR doar ca bani de metrou, autostrăzi. Planul Naţional de Reforme şi Rezilienţă, reforme înseamnă chiar asta – reforme. Vreau să văd – şi din păcate aici primul draft nu prea a avut – ce vrem să schimbăm. Vrem să schimbăm modul în care se plătesc ajutoarele sociale din România, presupune nişte costuri de început, de implementare, haideţi să ne gândim la asta. Asta am încercat să punem noi în negocierile pentru planul de guvernare şi o să testăm fiecare idee a noastră. Vrem să testăm cât putem finanţa din implementarea venitului minim de incluziune, de pildă. Este o reformă care este amânată fără o explicaţie concretă de la an la an. Este o lege dată de Parlament în 2016 şi care încă nu este implementată”, a arătat Ghinea.

Oamenii sunt puși să aleagă între un loc de muncă și ajutorul social

Legat de acest subiect, ministrul a explicat că în acest moment oamenii săraci din România sunt puşi să aleagă între a avea un loc de muncă sau a pierde ajutorul social, în condiţiile în care „pentru salariile foarte mici diferenţa nu este foarte mare”.

„Practic devine o alegere raţională să nu cauţi un loc de muncă pentru că găseşti doar ceva foarte prost plătit şi, pe de alte parte, pierzi ce avem acum: alocaţia de suport familial şi ajutorul social propriu-zis. Venitul minim de incluziune înseamnă să înlocuieşti toate aceste ajutoare fragmentate cu unul singur şi îl dau şi unui om care îşi caută un loc de muncă, un fel de supliment la salariu. Este o reformă pregătită de mulţi ani împreună cu Banca Mondiala, împreună cu experţi, care spun că trebuie să rupem acest cerc vicios în care oamenii săraci din Romania au de ales în mod dramatic între A şi B. Repet, lege votată de Parlament, ignorată de Guverne până acum, din lipsă de voinţă politică şi lipsă de sistem informatic, dar şi un şoc temporar pe buget”, a adăugat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.

Ce bani ar putea veni din PNRR

În opinia sa, pentru o astfel de „revoluţie socială în România” este nevoie de circa două miliarde de lei pe patru ani, bani care ar putea veni din PNRR.

„Haideţi să vedem dacă nu merită să dăm două miliarde de lei, atât costă, nu mai mult, pe patru ani, să facem această această revoluţie socială în România. Eu cred că merită şi acum căutam mijloacele tehnice pentru a o face prin PNRR. Nu vreau să ne trezim în 2026 să spunem ce am făcut din PNRR, cu acei 30 de miliarde de euro? Păi, am făcut metrou la Cluj, am făcut autostrada aici, acolo – în varianta optimistă în care reuşim să le facem, pentru că avem o istorie urâtă cu proiecte întinse pe mult mai mulţi ani – dar România, dincolo de aceste proiecte de infrastructură care sunt necesare, legitime şi binevenite, nu are şi alte probleme structurale la partea umană, la partea de funcţionare a statului, la care trebuie să ne gândim atunci când avem de semnat PNRR-ul?”, a concluzionat Cristian Ghinea.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea