Banii incasati din privatizare au permis supravietuirea unui aparat birocratic stufos si dau motive de lauda celor care pot spune ca se incadreaza in graficul privind transferul proprietatii statului in sectorul privat.
Vanzarea unor societati la care puterea politica de dinainte de 1997 nu a admis sa renunte – Banca Romana de Dezvoltare, Banc Post, RomTelecom, ca si dorinta de a respecta angajamentele asumate fata de organismele financiare internationale pentru a bifa incheierea de noi acorduri de imprumuturi externe, au adus bugetului statului, in primul semestru din acest an, 7.067,8 miliarde lei, reprezentand aproape 198,53%, fata de programul aprobat prin Legea bugetului pe 1999. Conditiile impuse de Banca Mondiala in domeniul privatizarii, in vederea aprobarii de catre boardul institutiei a acordului de imprumut PSAL, au fost indeplinite: 30 de societati comerciale mari privatizate, la fel 250 de intreprinderi mici si mijlocii, si au fost trecute in proprietate privata actiunile a 40 de societati la care Fondul Proprietatii de Stat avea cote reziduale. Potrivit datelor transmise de oficiali ai Fondului Proprietatii de Stat, numarul total al societatilor comerciale privatizate in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 1999 a ajuns la 1.106.
Destinatia sumelor din privatizare varsate la bugetul statului este stabilita clar, prin lege. Banii sunt alocati pentru sustinerea programelor de reforma si restructurare, aprobate in anii 1998 si 1999. Conform Legii bugetului, in urma negocierilor cu Fondul Monetar International, varsamintele din privatizare au fost prevazute la nivelul sumei de 3.560 miliarde lei. Alocatiile bugetare din acest fond au fost repartizate astfel: 1.881 miliarde lei pentru industrie; 500 miliarde lei pentru agricultura si industrie alimentara; 300 miliarde lei pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii; 200 miliarde lei pentru recapitalizarea Bancii de Export-Import a Romaniei, iar diferenta, de 679 miliarde lei, era prevazuta pentru restructurarea sistemului bancar.
Desi incasarile din privatizare au reprezentat aproape dublul sumei prevazute in lege, din executia bugetara pe primul semestru al acestui an rezulta ca banii folositi pentru programele de reforma au fost de numai 281,17 miliarde lei. Bani pentru acoperirea cel putin a finantarii programelor aprobate in 1998, care au stat la baza elaborarii bugetului pe 1999, erau. Proiectele aprobate prin hotarari de guvern reclamau un necesar de aproape 2.400 miliarde lei, din care au fost alocate fonduri insumand 153 miliarde lei pentru sectoarele industriale, 50 miliarde lei pentru capitalizarea Eximbank, 30 miliarde lei pentru intreprinderile mici si mijlocii (din care 10 miliarde lei au fost alocati pentru: servicii de consultanta si finantari nerambursabile destinate acoperirii capitalului initial privat sau achizitionarii de echipament al IMMurilor nou-infiintate) si 48,17 miliarde lei pentru retehnologizarea arsenalului Armatei.
Volumul mare al cheltuielilor statului (51.063,2 miliarde lei) n-a permis finantistilor sa ia in seama programele de reforma deja aprobate. Chiar si in conditiile in care veniturile din privatizate, ramase neutilizate conform destinatiilor prevazute in lege, au fost inglobate in buget (suportand efectele nerestructurarii aparatului administratiei centrale si ale incapacitatii colectarii sumelor datorate bugetului de catre marii datornici) deficitul inregistrat la finele primului semestru a depasit cu 13,2% nivelul prevazut pentru aceasta perioada a anului. Semne bune nu se intrevad nici in perioada care urmeaza. Sunt institutii bugetare care deja anunta ca au ajuns la fundul sacului cu banii necesari pentru plata salariilor (surse din Ministerul Finantelor ne-au marturisit ca o reducere a aparatului administrativ ar putea fi serios discutata abia dupa alegerile de anul viitor), iar rectificarea bugetului va presupune noi fonduri pentru acoperirea golurilor. in afara de cazurile in care la alte categorii de cheltuieli (cele mai frecvente, dupa cum a demonstrat experienta de pana acum, sunt economiile la capitolul „investitii”) s-au facut economii, bani care la rectificare pot fi transferati la „cheltuieli de personal”.
Totusi, pana la noi reglementari, din privatizare au mai ramas de folosit pentru finantarea programelor de reforma si restructurare aproape 6.800 miliarde lei, iar Fondul Proprietatii de Stat spera sa aduca privatizarea anului 1999 la suma de 9.000 miliarde lei, deci inca 1.900 miliarde lei la buget.
Alte reglementari pentru banii ramasi
in afara programelor deja aprobate, alte finantari se pot face la cererea, aprobata de Guvern, a ordonatorilor principali de credite – ministerele sau institutiile de resort. Surse din Agentia pentru intreprinderi Mici si Mijlocii ne-au declarat ca vor fi eliberati, de la bugetul statului, 50 miliarde de lei, pentru constituirea fondurilor de garantare, conform Ordonantei nr. 23 din ianuarie 1999.
Cu banii alocati se vor infiinta opt fonduri de garantare regionale (care vor primi, fiecare, 5 miliarde de lei) si unul national, care au ca obiect garantarea partiala a creditelor sau a altor instrumente de finantare ce pot fi obtinute de intreprinderile mici si mijlocii. Din nou, praf in ochi aruncat micilor agenti privati, sumele fiind insuficiente pentru dezvoltarea unor afaceri care presupun finantari cu mult peste nivelul pe care bugetul isi poate permite sa le aloce. Timp in care continua sa stoarca tot ce mai poate gasi pe la cei ce-si platesc darile catre stat. intreprinderile pot face presiuni pentru initierea de programe care sa reclame finantari bugetare din fondul legal constituit, insa este greu de crezut ca statul va raspunde afirmativ cerintelor lor.
Surse din Ministerul Finantelor ne-au declarat ca destinatia disponibilitatilor care vor ramane la finele anului 1999 in fondul constituit din veniturile din privatizare urmeaza sa se hotarasca prin reglementari legale corespunzatoare. Sumele ramase neutilizate anul trecut – 170 miliarde lei, dintr-un program de privatizare nerealizat, au fost reportate in 1999, spre a fi utilizate pentru realizarea proiectelor aprobate. Ramane de vazut cum vor aparea evidentiate veniturile bugetare in exercitiul financiar al anului curent.