În ciuda faptului că valoarea depozitelor populaţiei a crescut uşor pe timp de criză, majoritatea românilor nu pot trăi mai mult de trei luni cu banii strânşi, pentru că pun deoparte sub 100 de lei lunar. Sumele economisite de populaţie în depozite la termen au crescut, în primele şase luni ale anului, cu aproape 8 miliarde de lei, la 63,4 miliarde. Cu toate acestea, o gospodărie cu rezerve abia dacă reuşeşte să trăiască trei luni de zile din banii adunaţi, arată un studi
În ciuda faptului că valoarea depozitelor populaţiei a crescut uşor pe timp de criză, majoritatea românilor nu pot trăi mai mult de trei luni cu banii strânşi, pentru că pun deoparte sub 100 de lei lunar.
Sumele economisite de populaţie în depozite la termen au crescut, în primele şase luni ale anului, cu aproape 8 miliarde de lei, la 63,4 miliarde. Cu toate acestea, o gospodărie cu rezerve abia dacă reuşeşte să trăiască trei luni de zile din banii adunaţi, arată un studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar(FGDB). De altfel, potrivit aceluiaşi document, mai mult de jumătate dintre români nu reuşesc să pună deoparte nici măcar un leu, în timp ce o familie din jumătatea „norocoasă“ economiseşte mai puţin de 100 de lei în fiecare lună. Media sumei care merge lunar în depozite la termen se situează între 51 şi 100 de lei pe cap de român. Majoritatea celor care reuşesc să pună ceva deoparte au venituri de peste 2.500 de lei pe lună, adică patru salarii minime pe economie.
Femeile, cheltuitoare dovedite statistic
Un bărbat între vârsta a doua şi a treia care câştigă peste 2.500 de lei pe lună şi care, preferabil, locuieşte în Bucureşti, ar constitui imaginea ideală a deponentului, rezultată dintr-un sondaj al FGDB. Potrivit acestuia, probabilitatea de a economisi este mai ridicată pentru persoanele care locuiesc în Bucureşti pentru că, în Capitală, există mai multe posibilităţi de investiţii. De asemenea, sondajul duce la concluzia că, în cazul gospodăriilor conduse de femei, probabilitatea de a economisi este cu 7,3% mai scăzută decât în cazul familiilor a căror avuţie financiară este administrată de bărbaţi. Acesta nu este însă considerat neapărat un lucru rău, în timp de criză, de către cei care cred că trebuie impulsionat consumul. „Femeile economisesc mai puţin. Ar trebui transferată decizia la ele. Asta va duce la reluarea creşterii economice’’, consideră Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Majoritatea românilor nu economisesc nimic, iar depozitele cu valori mari şi foarte mari ocupă ponderea majoritară în ceea ce priveşte suma totală economisită. Dacă depozitele de peste 100.000 de euro ale populaţiei reprezintă doar 0,1% din numărul total, ele adună peste 21% din suma globală economisită în depozite bancare.
Mai mult, depozitele de peste 20.000 de euro au cea mai mare contribuţie la suma totală a economiilor deşi, ca număr, reprezintă sub 2%. „Populaţia are poziţie de debitor net faţă de sectorul bancar, iar creşterea economisirii la bănci este, în ultimul an, în special pe fond de precauţie“, comentează Florian Neagu, director în cadrul BNR.
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este moneda în care românii preferă să economisească. Majoritatea, peste 68%, aleg în continuare să economisească în moneda naţională, deşi leul a trecut şi trece printr-o perioadă marcată de turbulenţe serioase. Potrivit datelor BNR, volumul depozitelor la termen constituite în lei a crescut în perioada iunie 2008-iunie 2009 cu peste 14 miliarde de lei, adică de două ori mai mult decât creşterea valorii depozitelor în euro, de 7 miliarde de lei.
În aceleaşi 12 luni care au trecut între jumătatea lui 2008 şi iunie 2009, leul a pierdut 60 de bani faţă de euro, depreciindu-se cu 14%. O astfel de depreciere nu ar fi fost acoperită integral de dobânda unui depozit în lei deschis în iunie 2008.
