marele secret al administratiei romane – cati bani s-au cheltuit.Finantarile europene functioneaza dupa o regula simpla. Banii vin numai daca demonstrezi ca ai proiecte, iar sumele viitoare sunt alocate de catre Uniunea Europeana in functie de cat s-a cheltuit in trecut. La capacitate de contractare, deci la capitolul „am proiecte, da-mi banii”, Romania este campioana. Comunicatele oficiale spun ca proiectele noastre sunt suficient de bune, de vreme ce atrag 90% din fondurile alocate Romaniei. Cand vine vorba insa de cheltuirea lor efectiva, nimeni nu sufla o vorba si este de inteles de ce. Bani contractati cu ani in urma, pe programe ce ar fi trebuit sa se incheie de mult, nu au fost cheltuiti inca. Ne afecteaza pe toti. O data pentru ca UE tine cont, in finantarile viitoare, de cum le-am gestionat pe cele de pana acum, deci vom primi mai putini bani. La aceste pierderi se adauga cele materiale, respectiv obiectivele ce ar putea fi realizate cu banii contribuabililor europeni: sosele, scoli, investitii in productie, utilitati publice, sustinerea societatii civile.
Opacitatea Comitetului de Transparenta
Ministerul Integrarii Europene (MIE) este o veriga de baza in distribuirea fondurilor. si pentru a demonstra ca nu are nimic de ascuns, a infiintat si un Comitet de Transparenta pentru urmarirea utilizarii acestor bani, organism din care fac parte oficiali, dar si reprezentanti ai mediului de afaceri, societatii civile si mass-media. Tocmai ati aflat varianta oficiala. Cea reala este cu totul diferita. Unul dintre principiile de functionare a comitetului, cel al dezbaterii cu toti participantii a problemelor care apar in derularea finantarilor, nu a fost respectat niciodata, participantii la reuniunile comitetului afirmand ca 99% din timpul alocat oficialii au monologat, citind rapoarte. Lipsa de eficienta a comitetului a fost remarcata pana si de oficialii Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Brian Forey, seful Departamentului finantare si contractare a fondurilor europene spune ca desi acest comitet functioneaza din luna ianuarie, „nu a stabilit in ce directie se indreapta si ce urmareste de fapt”. In incercarea noastra de ne forma propria parere ne-am lovit de lipsa de transparenta. Nimeni, timp de aproape o luna de zile, nu a reusit sa-si faca timp pentru reprezentantii mass-media, care, dealtfel, daca ar fi ne luam dupa regulamentul de organizare al comitetului, ar trebui chiar sa participe la reuniuni. Nici beneficiarii de proiecte nu se pot lauda cu un acces grozav la informatiile ce li se cuvin, de vreme ce deja au castigat banii. Oficiul de Contractari si Plati Phare de la Ministerul de Finante este deja celebru pentru practicile sale abuzive. Pentru ca nu exista un regulament care sa priveasca cheltuielile administrative ale contractantilor de fonduri PHARE, OPCP taie discretionar costurile care pot fi finantate. „Ajungem astfel sa finantam din propriul buzunar aceste costuri”, afirma Dorian Filote, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni. Orice incercare de comunicare cu OPCP este imposibila, mai spune Dorian Filote. Ne-am convins si noi de acest fapt.Ultima, dar nu cea mai putin importanta in ecuatia distribuirii de fonduri este Delegatia Comisiei Europene din Romania. Cei care viseaza si incearca sa obtina finantari ii reproseaza rigiditatea si incapacitatea de comunicare. Adaugand la toate acestea lipsa de profesionalism si experienta a solicitantilor de finantari, tabloul este complet. Nici una dintre partile implicate in atragerea si cheltuirea banilor europeni nu este usa de biserica.

Blocaje si intarzieri din vina autoritatilor
Putini beneficiari au curaj sa declare ca, de multe ori, problemele provin de la ministerele responsabile si OPCP. Multor firme care aveau proiecte aprobate in cadrul Programului Phare 2000, intarzierea efectuarii platilor de catre fostul Minister al Dezvoltarii si Prognozei (MDP) le-a cauzat pierderi materiale si le-a dat peste cap intreaga activitate.”Asteptam de un an si jumatate sa putem demara proiectul. Am depus cererea pentru eliberarea primei transe in luna decembrie, si nici pana acum nu am primit banii”, marturisea Petre Barbu, directorul firmei PiscicolaCom din Gradistea, in martie 2003. Cheia problemei se afla la MDP. Reprezentantii agentiilor de dezvoltare regionala ne-au explicat, mai cu jumatate de gura, ca mecanismul efectuarii platilor era blocat undeva la Ministerul Finantelor Publice (MFP). Pentru a primi de la Bruxelles intrega suma aferenta programului, statul roman, respectiv MFP, trebuie sa faca dovada ca a cheltuit partea sa de cofinantare, ceea ce nu s-a intamplat timp de mai multe luni. Probleme asemanatoare au intampinat organizatiile care au depus proiecte pentru infiintare sau dezvoltare de birouri de consilere pentru cetateni (BCC). „Am semnat contractul de finantare la inceputul lui decembrie 2003. Prima transa, care reprezinta 50% din valoarea finantarii, am primit-o abia in martie 2004, dupa mai bine de trei luni. Mentionam ca in contract se prevede un termen de 60 de zile pentru virarea primei transe. De ce nu poate OPCP sa scrie niste ordine de plata?”, se plange Andreea Rachiteanu, coordonator Asociatia Pro Democratia Club Brasov. Lista exemplelor poate continua. Un alt element important, asupra caruia solicitantii de fonduri sunt cu totii de acord: cele doua parti semnatare ale contractului de finantare, autoritatea si beneficiarul, ar trebui sa se situeze pe pozitii echilibrate si sa se respecte reciproc. „Ni se cer lucruri in plus, pe langa cele convenite prin contract, si nu avem de ales. si solicitarile nu sunt rezonabile”, conchide unul din solicitantii intervievati.

Proceduri neclare, reguli schimbate
Nu de putine ori, beneficiarii au acuzat interpretari ciudate si, de la caz la caz, diferite, ale documentatiei, precum si schimbarea din mers a unor reguli si introducerea altora suplimentare.Un roman stabilit in Olanda a actionat in instanta toate institutiile romanesti care au avut de-a face cu gestionarea programului Phare 2000 Coeziune Economica si Sociala, pentru introducerea unui criteriu de evaluare dupa incheierea licitatiei. Pentru ca solicitantii nu au fost avertizati, Gheorghe Andrisan, administratorul firmei Intellect SRL, l-a considerat introdus ilegal, fapt care a condus la descalificarea proiectului sau.Autoritatile de la Bucuresti spun ca nu s-a facut nici o ilegalitate, criteriul suspectat de a fi fost introdus retroactiv facand parte din practicile curente Phare. Acesta este singurul caz in care un beneficiar a actionat in instanta autoritatile de management. Justitia din Romania nu i-a dat dreptate, asa ca dosarul lui Andrisan se afla acum la CEDO. In multe cazuri, precizarile din documentatie sunt interpretate diferit. De exemplu, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) a depus, prin doua filiale, acelasi proiect in doua regiuni diferite. Una dintre ADR-uri a impus ca o anumita achizitie sa fie inclusa neaparat la „bunuri”, cealalta, neaparat la „servicii”. In alt context, privind fondurile gestionate prin intermediul FDSC (institutia care distribuie banii europeni pentru societate civila), ONG-urile comenteaza faptul ca „TVA nu este o cheltuiala eligibila daca poate fi recuperata”. Legislatia romaneasca permite recuperarea TVA, asadar automat ea nu mai este eligibila pentru finantare. Recuperarea se face insa numai teoretic, practic, beneficiarii nu au reusit sa o faca din cauza birocratiei. Nu exista, tot in opinia ONG-urilor, o definire clara a cheltuielilor administrative eligibile, ceea ce a condus la taierea acestora de pe lista dupa bunul plac al FDSC. Unor organizatii le-au fost respinse de catre OPCP, la raportul final, documentele pentru dovedirea originii produselor achizitionate, cu toate ca la raportul intermediar acestea fusesera acceptate.

Exemple de prevederi neclare sau ineficienter
r• Acordarea posibilitatii comitetelor de evaluare din cadrul ADR de a introduce anumite criterii dupa incheierea licitatiilorrn
rn• Posibilitatea recuperarii de TVA care ramane numai la stadiul teoretic, din cauza birocratiei; scutirea de TVA implica intarzierea demararii proiectului cu cel putin doua lunirn
rn• Solicitarea de „facturi in original”, in conditiile in care contabilii spun ca acestea trebuie sa fie pastrate la sediul societatii rn
rn• Criteriile vagi dupa care se stabileste ce documente de origine sunt sau nu sunt acceptate.rn
rn
rnSi procesul de evaluare scartaiern
rnIn multe cazuri, programele au fost intarziate perioade de ordinul anilor, din cauza neregulilor descoperite la evaluarea si selectarea proiectelor. Asa s-a intamplat in cazul programului RICOP, componenta pentru IMM, cand banii nu au ajuns in regiunea 4 Oltenia timp de doi ani.rnAsa cum semnala revista Capital, Ministerul Finantelor, Unitatea de Management a Programului Ricop, a trimis Comitetului de Coordonare Zonala 4 o nota in care se arata ca „in urma unei analize efectuate, Unitatea de Management a identificat o serie de lipsuri din cadrul raportului de evaluare, legate de actualizarea unor informatii”. Pe de alta parte, Delegatia Comisiei Europene in Romania transmitea ca acest lucru a fost necesar din cauza „neregulilor identificate in procesul de evaluare, unde Comitetul de evaluare nu a respectat sau aplicat criteriile de evaluare”. Din cauza intarzierilor, cei peste 1.000 de solicitanti de fonduri au fost nevoiti sa redepuna proiectele. Autoritatile locale si-au exprimat dubiul asupra competentei unor evaluatori, pe cand cele centrale nu au dat nici un raspuns clar. rnSpecialistii din domeniu confirma indoielile despre desfasurarea nu tocmai ortodoxa a evaluarilor. Adrian Vidrighin, presedinte executiv EuroHelp, fundatie specializata in dezvoltare locala si regionala, are o experienta de zece ani in implementarea programelor PHARE. Acesta spune ca „unii evaluatori sunt oameni care in viata lor nu au scris un proiect, deci este foarte putin probabil sa le evalueze corect. Ei exista pe piata evaluatorilor pentru ca au tarife mici, fiindca un evaluator experimentat costa. In plus, pe evaluatori nu-i evalueaza nimeni, unii ajung sa faca treaba asta doar pentru ca au fost selectati candva”.rn
rn
rnPunctele cheie IN problema capacitatii de absorbtiern
rn• Crearea unor proceduri de decontare unitare la MIE si OPCPrn
rn• Programele de finantare sa se adreseze unor necesitati realern
rn• Crearea unui regulament al evaluatorilor si o formula de selectie a acestorarn
rn• Impunerea pentru autoritatile contractante a obligatiei de a desfasura campanii de informare despre programele de finantarern
rn• Interpretarea unitara a procedurilor de catre toate agentiile de dezvoltare regionalarn
rn• Crearea unei proceduri clare si eficiente de recuperare a TVA si de scutire de TVA, astfel incat sa nu intarzie desfasurarea proiectelorrn
rn• Eliminarea posibilitatilor de introducerea a unor criterii dupa incheierea licitatiilorrn
rn• Consultarea beneficiarilor, a agentiilor regionale si a autoritatilor locale sa fie realizata in mod realrn
rn• Grilele detaliate de evaluare sa fie comunicate solicitantilor respinsi si contestatiile sa fie analizate si solutionate.rn
rn
rnForey: „Neregulile nu sunt o regula”rn
rnCapital: Domnule Forey, acolo unde sunt bani de cheltuit, apar si probleme. Sunt acestea specifice Romaniei?rn
rnBrian Forey: In toate celelalte state central si est-europene procesul de finantare este la fel de anevoios, iar presiunile sunt la fel de mari. rn
rnCapital: Din discutiile noastre cu beneficiarii si potentialii beneficiari de fonduri europene, au rezultat concluzii care privesc direct Delegatia CE din Romania. Oamenii vor transparenta sporita a finantarilor si reguli clare, in limba romana, pe care toata lumea sa le poata intelege si aplica. Cum comentati?rn
rnBrian Forey: Transparenta este o prioritate a Strategiei de Informare si Comunicare si angajeaza eforturi si resurse importante. Dar angreneaza si alti actori, aceasta insemnand ca noi nu furnizam toate informatiile, parte din responsabilitate revenind administratiei romane. Cat despre existenta regulilor clare, accesibile tuturor solicitantilor in limba romana, din cate stiu eu, aceasta nu mai este o problema. Am inteles de la MIE ca au fost traduse.rn
rnCapital: Domnule Forey, o alta problema ce revine frecvent in atentia opiniei publice este amestecul politicului in acordarea fondurilor. In ce masura contribuie Delegatia la respectarea egalitatilor sanselor solicitantilor de fonduri?rn
rnBrian Forey: Incercam sa facem procesul de contractare cat mai transparent, in primul rand prin popularizarea proiectelor. Dar rolul principal revine autoritatii contractante. Aceasta organizeaza comitete de evaluare ale proiectelor, cu oameni independenti care delibereaza in spatele usilor inchise, departe de influentele politice.rn
rnCapital: S-a adeverit, nu o data, ca interesele politice pot „penetra” independenta comisiilor de evaluare. Ce se intampla in aceste cazuri?rn
rnBrian Forey: Cand ne sunt semnalate asemenea nereguli, intervenim. Contestatiile sunt redirectionate catre autoritatea contractanta, care este obligata sa ne raporteze cum le-a rezolvat. Daca raspunsul acesteia nu ne satisface, intreaga operatiune se reia. De la inceputul misiunii mele in Romania, au fost anulate doua proceduri de selectie a dosarelor de finantare. rn
rnCapital: Banii publici au fost si raman tentanti pentru cei care ii administreaza. Cat de mare este pericolul ca fondurile europene sa nu ajunga la cei mai calificati beneficiari?rn
rnBrian Forey: Intotdeauna si oriunde pot aparea nereguli, iar cauzele pot fi diverse. Important este sa retinem ca ele, neregulile, nu sunt o regula. Toti cei implicati in cheltuirea finantarilor europene, inclusiv noi, Delegatia Comisiei Europene din Romania, suntem responsabili in fata organelor de control. Dumneavoastra aveti Curtea de Conturi si Corpul de Control al Primului Ministru. Noi avem OLAFF-ul. rn
rnCapital: Ce aspecte ar putea fi imbunatatite pentru ca, in ceea ce priveste Delegatia CE, exercitiul finantarilor sa fie reusit?rn
rnBrian Forey: Comunicarea.