perioada 2007-2010. Prin urmare, Comisia Europeana, Executivul UE, ne-a spus cati bani vom primi dupa 2007, chiar in momentul in care Parlamentul Europei (cativa reprezentanti), legislativul, a cerut incetarea negocierilor, indepartand perspectiva aderarii la data pe care ne-o dorim. Sau este cinism sau o mare neintelegere, ar spune neavizatii. Avizatii stiu insa ca detaliile pe care guvernul roman evita sa le faca publice descriu o cu totul alta realitate.In primul rand, Comisia nu a semnat un contract ferm in ceea ce priveste fondurile post-aderare. Urmeaza sa fie discutate in lunile urmatoare cu ministrii de finante ai statelor membre si, dupa cum chiar oficiali ai Comisiei afirma, pot interveni schimbari importante. Tendinta va fi aceea de a reduce oferta, invocandu-se perioada dificila prin care trece UE, aflata in situatia de a „inghiti” zece tari central si est-europene, a caror prosperitate economica este sub media europeana cu 40%. Romania va incerca si ea sa modifice oferta primita, solicitand ceea ce au cerut si polonezii: includerea ridicarii vizelor Schengen. Daca ii reuseste, libertatea circulatiei fara vize in spatiul Schengen devine clauza contractuala, mai greu de desfiintat decat un simplu acord de vointa.Apoi, oferta financiara nu inseamna nici pe departe ca Romania va adera in 2007, asa cum ministrul finantelor a afirmat public. Spusele sale sunt contrazise de chiar Mathias Ruete, care, in interviul acordat in exclusivitate revistei Capital, afirma ca data aderarii depinde de respectarea angajamentelor si ca parlamentarii europeni au si ei un cuvant de spus in aceasta problema. In final, exista dubii serioase, iar aici Comisia si Parlamentul sunt de acord, ca Romania va fi capabila sa absoarba fondurile europene si sa participe la cofinantarea proiectelor. In aceasta situatie, banii, oricat de multi si de siguri, ne vor fi inutili.
Ruete: „Propunerea financiara nu garanteaza aderarea in 2007”
Fondurile europene destinate Romaniei vor fi discutate cu finantistii UE
Capital: Cum apreciati pachetul financiar pe care Comisia Europeana l-a propus Romaniei pentru primii trei ani in Uniunea Europeana?
Mathias Ruete: Generos si realist. Cand spun generos, ma refer in primul rand la cele 8,3 miliarde de euro destinati proiectelor de infrastructura in Romania si Bulgaria. Este cea mai mare suma alocata de Comisie tarilor candidate. Acesteia i se adauga restul pachetului financiar, precum si fondurile ISPA, PHARE si SAPARD, de care Romania va beneficia pana in 2009. Propunerea noastra este realista pentru ca este conceputa de asa maniera incat sa obtinem acordul ministrilor de finante din cele 15 state membre ale Uniunii Europene. Este mult mai important ca acestia sa ne dea „unda verde”, decat sa luptam pentru un milion de euro in plus.
Capital: Are Romania capacitatea de a cheltui acesti bani, stiut fiind ca fondurile europene se aloca pe proiecte la care bugetul public are o contributie financiara importanta?
Mathias Ruete: Avem o experienta buna cu Romania in ceea ce priveste capacitatea de contractare si cheltuire a fondurilor Phare. Este incurajator, dar nu suficient. Suntem ingrijorati de capacitatea scazuta de contractare pe care o au ministerele, de lipsa de performanta a administratiei publice, de faptul ca nu sunt proiecte pentru restul fondurilor pre-aderare. Aceasta este situatia in prezent. In viitor, Romania va primi cu 30%-40% mai multi bani decat acum si va contribui, din resurse proprii, cu sume ce pot ajunge la circa 7% din PIB. Va fi dificil pentru Guvern sa mobilizeze din resurse interne acesti bani, va fi dificil si sa propuna proiecte pentru a cheltui ceea ce primeste.
Capital: Ati afirmat in noiembrie 2003 ca daca Romania nu reformeaza administratia publica, nu va scoate nici un profit de pe urma aderarii. Ati observat vreo imbunatatire a situatiei?
Mathias Ruete: Comisia Europeana a observat si apreciaza eforturile pe care guvernul roman le face in acest sens. stim ca nu este usor sa lupti cu coruptia din administratie si in acelasi timp sa descentralizezi. Descentralizarea reduce controlul asupra coruptiei. Este dificil si sa ai functionari incoruptibili, in conditiile in care veniturile romanilor sunt de nici 35% din media Uniunii Europene. Suntem realisti, schimbarile cer timp.
Capital: Este stabilirea pachetului financiar pentru perioada 2007-2010 un semnal transmis de catre Comisia Europeana ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007 este o certitudine?
Mathias Ruete: Propunerea financiara pe care Comisia Europeana a facut-o si implicit prezenta mea la Bucuresti fac parte dintr-un program stabilit cu luni in urma. Noi respectam acest program, asa cum respectam si opinia colegilor nostri din Parlamentul Europei. In urmatoarele saptamani ne vom consulta cu acestia si vom decide, de comun acord, pozitia noastra fata de Romania. Nu exista certitudini, exista angajamente pe care noi ni le-am asumat fata de Romania si angajamente pe care dvs. vi le-ati asumat pentru a deveni membri al Uniunii Europene. De indeplinirea acestora depinde data aderarii.
EMMA Nicholson: „Romania nu poate absorbi fondurile europene”
Capital: Ce efect ar putea avea propunerea dvs. de sistare a negocierilor de aderare asupra discutiilor dintre CE si ministrii de finante ai statelor membre pe tema pachetului financiar pentru Romania?
Emma Nicholson: Comisia Europeana a propus Romaniei cu 30% – 40% mai multi bani decat cei primiti pana in 2007. Romania nu poate absorbi nici macar fondurile alocate pana acum, deci intrebarea dvs. este teoretica.
Capital: Este situatia atat de grava incat sa necesite sanctiunea sistarii negocierilor de aderare cu Romania?
Emma Nicholson: 86% din romani doresc sa intre in Uniunea Europeana, dar 65% nu vor fi pregatiti pentru aceasta in 2007. Trebuie sa ascultam vocea poporului si sa o folosim pentru a forta administratia tarii sa-si faca treaba. Ritmul si implementarea reformelor stabilesc data aderarii la Uniunea Europeana. O data de principiu nu inseamna nimic, daca tara nu este pregatita sa faca fata socului aderarii.
Propunerea Comisiei Europene are o dubla semnificatie, pe de o parte reprezinta recunoasterea integrarii Romaniei in 2007 in Uniunea Europeana, iar pe de alta arata sustinerea oferita Romaniei pentru accelerarea reformelor si adaptarea legislatiei la normele comunitare. Romania va primi mai multi bani decat suma cu care va contribui la fondurile europene. Conform primelor estimari, contributia la fondurile europene va fi in primul an de aderare, 2007, de aproximativ 800 de milioane de euro.
