Prognoza BNR privind inflația: Va crește pe fondul scumpirilor alimentelor și al corecțiilor fiscale
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza inflației pentru finele lui 2024, anticipând o rată de 4,9% față de estimarea anterioară de 4%. De asemenea, pentru sfârșitul anului viitor, prognoza a fost ajustată ușor, de la 3,4% la 3,5%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenția că, deși inflația a scăzut în ultimele luni, pe termen scurt sunt așteptate noi scumpiri ale alimentelor.
Isărescu a subliniat că prognoza actuală nu include impactul măsurilor de corecție fiscal-bugetară, ce urmează să fie implementate începând cu anul viitor și care ar putea modifica semnificativ dinamica inflației.
Provocările fiscale și potențialul impact asupra inflației
Guvernatorul BNR a precizat că deficitul fiscal și cel de cont curent au ajuns la aproximativ 8%, subliniind necesitatea unui program de corecție coerent care să alinieze consumul intern la nivelul producției.
„Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite sunt în jur de 8% (…)
În funcție de măsuri, inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a declarat Mugur Isărescu
Isărescu a avertizat că unele măsuri fiscale, precum majorarea TVA, ar avea un impact inflaționist imediat, ducând la creșterea prețurilor. El a adăugat că BNR va reduce dobânda-cheie, aflată acum la 6,5%, doar atunci când inflația va scădea într-o manieră sustenabilă.
Factorii care alimentează inflația
Inflația a fost impulsionată în special de creșterile salariale și de seceta severă, care a afectat puternic prețurile alimentelor. Condițiile meteo adverse din acest an au influențat prețurile legumelor și fructelor, mai ales în al treilea trimestru. Isărescu a explicat că seceta a afectat întreaga Europă, însă în cazul României, impactul a fost deosebit de grav.
Pe lângă secetă, guvernatorul a subliniat că majorarea salariilor a alimentat consumul și creșterea creditelor de consum, un fenomen care contribuie la dezechilibre economice. El a menționat că, deși BNR susține creșterile salariale, acestea trebuie corelate cu productivitatea pentru a evita riscurile inflaționiste și creșterea deficitului de cont curent.
„Contul curent nu arată bine deloc. Dinamizarea cererii interne a antrenat creșterea importurilor.
Evidențele sunt clare, sunt trecute în orice manual de economie”, a punctat guvernatorul BNR.
Politica monetară a BNR a devenit mai restrictivă pe măsură ce inflația a scăzut de la 5,4% în iulie la 4,6% în septembrie, într-un efort de a controla deviația PIB. Isărescu a explicat că, în timp ce BNR a adoptat o politică anticiclică, politica fiscală a guvernului a fost expansivă, adâncind dezechilibrele economice.
