Românii îşi vor „pierde” din banii pe care îi câştigă, din cauza scumpirilor la tot mai multe produse şi servicii. Inflația va crește pe fondul scumpirilor alimentelor și al ajustărilor fiscale iminente, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Oficialul Băncii Naționale a prezentat luni Raportul trimestrial asupra inflației.
Prognoza BNR privind inflația: Va crește pe fondul scumpirilor alimentelor și al corecțiilor fiscale
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza inflației pentru finele lui 2024, anticipând o rată de 4,9% față de estimarea anterioară de 4%. De asemenea, pentru sfârșitul anului viitor, prognoza a fost ajustată ușor, de la 3,4% la 3,5%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenția că, deși inflația a scăzut în ultimele luni, pe termen scurt sunt așteptate noi scumpiri ale alimentelor.
Isărescu a subliniat că prognoza actuală nu include impactul măsurilor de corecție fiscal-bugetară, ce urmează să fie implementate începând cu anul viitor și care ar putea modifica semnificativ dinamica inflației.
Provocările fiscale și potențialul impact asupra inflației
Guvernatorul BNR a precizat că deficitul fiscal și cel de cont curent au ajuns la aproximativ 8%, subliniind necesitatea unui program de corecție coerent care să alinieze consumul intern la nivelul producției.
„Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite sunt în jur de 8% (…)
În funcție de măsuri, inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a declarat Mugur Isărescu
Isărescu a avertizat că unele măsuri fiscale, precum majorarea TVA, ar avea un impact inflaționist imediat, ducând la creșterea prețurilor. El a adăugat că BNR va reduce dobânda-cheie, aflată acum la 6,5%, doar atunci când inflația va scădea într-o manieră sustenabilă.
Factorii care alimentează inflația
Inflația a fost impulsionată în special de creșterile salariale și de seceta severă, care a afectat puternic prețurile alimentelor. Condițiile meteo adverse din acest an au influențat prețurile legumelor și fructelor, mai ales în al treilea trimestru. Isărescu a explicat că seceta a afectat întreaga Europă, însă în cazul României, impactul a fost deosebit de grav.
Pe lângă secetă, guvernatorul a subliniat că majorarea salariilor a alimentat consumul și creșterea creditelor de consum, un fenomen care contribuie la dezechilibre economice. El a menționat că, deși BNR susține creșterile salariale, acestea trebuie corelate cu productivitatea pentru a evita riscurile inflaționiste și creșterea deficitului de cont curent.
„Contul curent nu arată bine deloc. Dinamizarea cererii interne a antrenat creșterea importurilor.
Evidențele sunt clare, sunt trecute în orice manual de economie”, a punctat guvernatorul BNR.
Politica monetară a BNR a devenit mai restrictivă pe măsură ce inflația a scăzut de la 5,4% în iulie la 4,6% în septembrie, într-un efort de a controla deviația PIB. Isărescu a explicat că, în timp ce BNR a adoptat o politică anticiclică, politica fiscală a guvernului a fost expansivă, adâncind dezechilibrele economice.