Valoarea serviciului datoriei externe a Moldovei pentru 2002, conform datelor Ministerului Finantelor din Republica Moldova, este de 178 milioane USD. Suma reprezinta aproximativ 65% din bugetul de stat pe acest an, si 56,4% din valoarea ei ar trebui achitata in primele trei luni ale anului. Doar jumatate din suma necesara achitarii scadentelor externe se regaseste la capitolul platilor prevazute in bugetul pe 2002.
Salvarea pentru guvernul de la Chisinau ar putea veni din trei directii: fie din partea Bancii Nationale a Moldovei (BNM), care ar trebui sa isi foloseasca toata rezerva valutara pe care o detine la ora actuala, fie din partea creditorilor (daca ar accepta o reesalonare a datoriilor) sau, cum s-a mai intamplat si in trecut, din partea Rusiei. Toate cele trei variante sunt insa incerte la aceasta ora.
Folosirea rezervelor BNM ar putea conduce la hiperinflatie, prin caderea cursului de schimb la un nivel de 25-40 lei moldovenesti/USD, dupa cum afirma unii analisti din Moldova, de la nivelul de 13-13,5 lei /USD, cat este acesta in prezent. Un acord cu creditorii externi, in special cu institutiile financiare internationale (FMI, Banca Mondiala etc.) este conditionat de continuarea privatizarii si a reformelor economice, capitol la care guvernul Tarlev nu prea a excelat. Mai ramane Rusia, care, in ultimul timp, nu s-a mai aratat asa de ingaduitoare cand a fost vorba de datoriile Republicii Moldova.
La ora actuala, interesele Rusiei in Moldova sunt mai mult de natura politica decat de natura economica: „…o slabire a influentei ruse in Moldova ar putea conduce chiar la cooptarea in NATO a acestei tari si chiar a Ucrainei”, declara Valeriu Prohnitchi, analist economic de dincolo de Prut.
Firmele romanesti prezente in Moldova nu pot fi indiferente la problemele financiare pe care le are statul moldovean. Desi majoritatea companiilor romanesti deruleaza doar activitati de comert, piata Moldovei nu poate fi ignorata. Romania a cedat pozitia de principal partener comercial al Moldovei, pe care a detinut-o in anumiti ani, in favoarea Rusiei si Ucrainei, dar ea continua sa fie principalul partener vestic al celor de peste Prut.
Concretizarea incapacitatii de plata ar conduce, probabil, la restrangerea pietei pentru produsele romanesti, printre victime putandu-se numara European Drinks sau Tuborg Romania (berea exportata in Moldova de compania daneza este produsa la Bucuresti). O restrangere a pietei ar putea sa afecteze si Flamingo Computers, cel mai important importator de tehnica de calcul din Moldova (conform cifrelor oficiale), cu o cota de piata de 15% in totalul pietei computerelor si echipamentului de birou din Moldova. Flamingo are la Chisinau investitii de 250.000 USD (din care 150.000 USD in infrastructura necesara desfasurarii afacerii – birouri si depozite, dotare cu tehnica de calcul, mijloace de transport si 100.000 USD in stocul de marfa). „Deprecierea leului moldovenesc si absenta valutelor pe piata bancara ne-au afectat mai mult decat relatiile bilaterale dintre Romania si Moldova”, declara oficiali din cadrul companiei.
Mult mai afectate ar putea fi insa companii cu investitii mai mari in tara vecina, cum ar fi Petrom si BCR. Sucursala BCR – Chisinau (aflata pe locul patru in Moldova din punctul de vedere al activelor bancare) are investite in hartii de valoare ale statului (HVS-uri – echivalentul titlurilor de stat de la noi) aproximativ 30% din active si 35% in credite. In cazul in care Moldova va intra in incapacitate de plata, o parte din aceste credite s-ar transforma in credite neperformante, in vreme ce HVS-urile s-ar constitui, intr-o prima faza, in pierderi. „Am primit asigurari atat din partea primului-ministru, cat si a ministrului de finante ca nu se va ajunge la incapacitate de plata”, declara Dan Mocanu, presedinte BCR Chisinau. „In ultima vreme, din ce in ce mai multi romani vin sa investeasca aici si chiar ne gandim sa mai deschidem o sucursala”, continua Dan Mocanu.
Nu de aceeasi parere este doamna Maria Grapini, director general al firmei Pasmatex, din Timisoara. „Doream sa preluam o fabrica din Chisinau, dar momentan am oprit aceasta actiune.”
La fel, treneaza si deschiderea unei burse de marfuri la Chisinau, in colaborare cu bursa de marfuri bucuresteana. In asteptarea unor vremuri mai bune.    

Istoric

* 12 octombrie 1924 – la Moscova este creata Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca, la stanga Nistrului. Potrivit rusilor, Basarabia si Transnistria erau locuite de „moldoveni”, un popor diferit de cel roman. Romania era considerata stat imperialist, care anexase o parte din teritoriul locuit de moldoveni – Basarabia.
* 23 august 1939 – este incheiat pactul secret Ribbentrop – Molotov, prin care teritoriul dintre Prut si Nistru revine sferei de influenta sovietica.
* 27 iunie 1940 – Romania cedeaza catre URSS Basarabia si Nordul Bucovinei, in urma ultimatumului Moscovei. Este creata RSS Moldoveneasca.
* 1945 – are loc un proces intens de rusificare, prin transferul „fortat” al populatiei de origine rusa catre RSS Moldoveneasca. In aceeasi perioada, toate investitiile rusesti pentru asigurarea resurselor energetice ale RSS Moldova sunt concentrate in stanga Nistrului, in Transnistria. Moldova Sovietica reprezinta doar furnizor de alimente pentru URSS.
* 1988 – politica de „perestroika” a liderului sovietic Mihail Gorbaciov aduce un proces de deschidere democratica si de redesteptare a constiintei nationale.
* 31 august 1989 – limba romana este declarata limba de stat. In 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldovenesti adopta tricolorul romanesc. In septembrie 1990 este creata institutia prezidentiala, iar in mai 1991 RSS devine Republica Moldova. Sovietul Suprem se transforma in Parlament.
* 27 august 1991 – profitand de esuarea puciului comunist de la Moscova, Republica Moldova isi declara independenta. Independenta Moldovei a provocat reactiile fortelor conservatoare. In marile intreprinderi, subordonate direct Moscovei sunt create organizatii asemanatoare sovietelor muncitoresti. Acestea se opun introducerii limbii romane si subordonarii fata de Chisinau.
* 2 septembrie 1990 – este creata Republica Moldoveneasca Sovietica Socialista Nistreana.
* Pe parcursul anilor 1990, teritoriul Transnistriei ramane practic separat de Republica Moldova, desi conducerea de la Tiraspol nu se bucura de recunoasterea internationala. Sursele de existenta pentru acest „stat” sunt intreprinderile complexului militar sovietic din zona si tranzactiile cu armament. In acest timp, Republica Moldova da tot mai multe semne de slabiciune. Tara este incapabila sa achite factura energetica, majoritatea centralelor fiind localizate in Transnistria, ca si conductele de combustibili venite dinspre Rusia. Concernele rusesti fac legea pe piata Moldovei, iar la capitolul investitii, lider in top este Federatia Rusa, urmata de Ucraina si Romania.
 In 1998 si 1999, Republica Moldova a reusita sa evite intrarea in incapacitate de plata, prin acceptul Gazprom de a amana achitarea facturii pentru gazele naturale livrate. In schimb, companiile rusesti si-au intarit si mai mult pozitia pe piata Moldovei.

Republica Moldova – Indicatori macroeconomici (2001)
Indicator macroeconomic            Valoare indicator
PIB                        407,8 USD/locuitor
Rata somajului (cifre oficiale)*             2,1%
Rata somajului (conform datelor detinute de
Biroul International al Muncii)*             8,5%
Salariul mediu lunar**        tt41 USD
Bugetul minim de consum**ttt82 USDr
Exporturi FOB tttt571,9 milioane USDr
Importuri FOB tttt888,9 milioane USDr
Rata inflatiei ttttt9,8%r
Rata de schimb 31 decembrie 2001 tt13,0909 lei moldovenesti / USDr
Datoria externa tttt1.910,5 milioane USDr
Datoria pentru resursele energetice tt563,4 milioane USDr
Ponderea datoriei externe in PIB tt154%r
Datoria interna**taproximativ tt186,56 milioane USDr
r
Companii romanesti in Republica Moldovar
r
1. SNP PETROM – filiala Petrom – Moldova detine aproape 20% din piata produselor petroliere. Numai in 2001, investitiile SNP in Republica Moldova au fost de aproximativ 4,2 milioane de dolari.r
2. BCR Chisinau – cu un capital social de 5,17 milioane dolari si un venit anual mediu de 300.000 USD r
3. Europharm – a cumparat firma locala Farmaco, dar contractul a fost reziliat de statul moldovean.r
4. Romtransr
5. European Drinksr
6. Dunapackr
7. Flamingo Computersr
8. Romstal