Banii României, sub lupa S&P. Ratingul de țară intră într-un nou test pe 2 octombrie

România se apropie de un nou moment important pentru finanțele sale. S&P Global Ratings este așteptată să păstreze actualul calificativ suveran, BBB-/A-3, fără o retrogradare. Verdictul oficial al agenției este programat pentru vineri, 2 octombrie.

România, la ultima treaptă înainte de „junk”. S&P analizează dacă țara poate reduce deficitul

Păstrarea calificativului ar permite României să rămână în categoria recomandată investițiilor, însă nu ar înlătura avertismentele referitoare la situația fiscală. Potrivit informațiilor apărute înaintea verdictului, citate de stiripesurse.ro, raportul S&P ar urma să insiste asupra deficitului bugetar, controlului cheltuielilor publice, reformelor, stabilității politice și capacității viitorului Guvern de a construi un buget credibil pentru 2027.

S&P acordă în prezent României ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”, recomandată investițiilor. O eventuală reducere cu o singură treaptă a calificativului pe termen lung ar duce evaluarea României de către S&P în categoria speculativă.

Ultima decizie oficială a agenției, publicată la 3 aprilie 2026, a menținut ratingul la BBB-/A-3 și perspectiva negativă. La acel moment, S&P indica drept principal risc capacitatea României de a continua reducerea deficitului bugetar în anii următori.

Deficitul bugetar rămâne principalul punct de presiune

S&P preciza că ratingul României ar putea fi redus în cazul în care traiectoria de consolidare fiscală se abate semnificativ de la estimări, măsurile bugetare se dovedesc insuficiente sau o creștere economică foarte slabă împiedică reducerea deficitului. Agenția indica drept factor de risc și eventualele întârzieri în atragerea fondurilor europene.

În analiza din aprilie, S&P estima că deficitul administrației publice ar urma să scadă de la 7,7% din PIB în 2025 la aproximativ 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Pentru economia României, agenția anticipa o creștere foarte redusă, de aproximativ 0,25% în 2026.

Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene indică o evoluție apropiată. Executivul european estima în luna mai un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027, în condițiile unei creșteri economice de numai 0,1% în acest an. Potrivit acelorași estimări, datoria publică a României este prevăzută să urce la 61,6% din PIB în 2026 și la aproximativ 63,4% din PIB în 2027.

România rămâne sub supravegherea europeană

România se află în continuare în procedura europeană de deficit excesiv. Comisia Europeană a apreciat în primăvara lui 2026 că au fost adoptate măsuri eficiente pentru corectarea situației, astfel încât, la acel moment, nu erau necesari pași suplimentari în procedură.

Miza evaluării S&P nu se rezumă însă la cifrele pentru acest an. Încă din 24 septembrie că situația fiscală pentru 2026 se prezintă ceva mai bine decât scenariul analizat de S&P în primăvară, însă testul important pentru agenție este capacitatea României de a continua corecția și în 2027.

Astfel, atenția se mută spre credibilitatea viitorului buget și spre existența unui Executiv capabil să aplice măsurile necesare pentru reducerea deficitului. Evoluția finanțelor publice din anul următor devine un element important pentru evaluarea perspectivei fiscale a țării.

Cele trei mari agenții urmăresc situația fiscală

România se află sub supravegherea celor trei mari agenții internaționale de rating. Fitch a transmis în septembrie că țara mai are nevoie de consolidare fiscală și de un buget credibil pentru anul viitor, într-un context în care prelungirea instabilității politice poate complica aplicarea măsurilor bugetare.

Și Moody’s a menținut România la nivelul Baa3, cu perspectivă negativă. Acest calificativ reprezintă, la rândul său, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Evaluările celor trei agenții urmăresc astfel, între alți factori, evoluția deficitului, măsurile de consolidare fiscală și capacitatea autorităților de a respecta traiectoria bugetară anunțată.

Pentru România, menținerea calificativului de către S&P ar păstra statutul de țară aflată în categoria „investment grade”, în timp ce perspectiva negativă ar menține presiunea asupra politicilor fiscale și a evoluției bugetare.

Perspectiva negativă rămâne un element important

Dacă informația privind menținerea ratingului se confirmă pe 2 octombrie, România ar trece încă un test fără să piardă statutul de țară recomandată investițiilor.

Menținerea unei perspective negative ar arăta însă că riscurile urmărite de agenție nu au dispărut. În evaluarea din aprilie, S&P preciza că perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă deficitele fiscal și extern se reduc substanțial, iar economia revine la un ritm mai solid de creștere.

În același timp, evoluția deficitului, măsurile de consolidare fiscală, atragerea fondurilor europene și perspectivele de creștere economică rămân printre elementele urmărite de agenție.

Decizia programată pentru vineri va include atât calificativul acordat României, cât și perspectiva asociată acestuia, alături de evaluarea condițiilor fiscale și economice care stau la baza menținerii țării în categoria „investment grade”.