Desi au cele mai mari fonduri raportate la numarul de membri (85 – 90% din totalul incasarilor raman la baza), sindicatele de intreprindere returneaza o mare parte din acesti bani sub forma de cadouri.
20.000 de locuri de cazare, baze sportive si de tratament, restaurante, discoteci, case de cultura in 55 de orase, toate acestea ar putea aduce bani buni. Oficial insa, societatile care administreaza patrimoniul de-abia traiesc, profitul fiind de ordinul catorva miliarde. In plus, averea sindicatelor comuniste este cauza unor tensiuni cu greu disimulate intre principalele confederatii.
Dar afacerile sindicale nu se opresc aici. Campionii sunt Federatia Sindicatelor Libere si Independente Petrom si Blocul National Sindical. Prima organizatie, condusa de Liviu Luca, detine aproape 20% din Banca Romexterra, in care a investit aproape 90 de miliarde de lei. BNS are o cota de 4% din Eurom Bank, estimata la 1,4 milioane de dolari. Dar si alte confederatii, federatii si chiar simple sindicate au actiuni si parti sociale in diverse companii, mai mult sau mai putin profitabile.
Canalele secrete prin care curg banii sindicatelor
Afaceri misterioase, sume cu multe zerouri, contracte controversate si actiuni de tip mafiot in ograda organizatiilor salariale. Acestea sunt doar o parte din caile folosite pentru a face bani. Sindicatele din Romania invart anual aproximativ 3.000 de miliarde de lei. Desi detin un patrimoniu de peste 100 de milioane de dolari (hoteluri, case de cultura, baze sportive si de agrement), banii provin in cea mai mare parte din cotizatii.
Oficial, veniturile de-abia le ajung pentru a-si acoperi cheltuielile. In realitate insa, multi lideri sindicali duc o viata de patron, iar organizatiile pe care le conduc fac investitii importante si au afaceri prospere. Cat despre influenta pe care ti-o confera o astfel de functie, negociata cum trebuie, te poate propulsa in viata politica.
In Romania, din 4,33 milioane de salariati, aproximativ 4 milioane fac parte dintr-un sindicat. Apartenenta care, pentru cei mai multi, se traduce in cotizatia lunara care li se retine din salariu (maximum 1% din leafa bruta). Organizatia salariala locala vireaza cam 10 – 15% din acesti bani catre federatia de care apartine. Aceasta din urma achita si ea o taxa catre confederatia la care este afiliata. Valoarea acestei taxe este mai mare (intre 20 si 50% din ce primeste o federatie). In cele mai multe situatii, cei care platesc mai mult beneficiaza de voturi suplimentare si, asadar, au o putere de decizie mai mare.
La prima vedere, sindicatul este avantajat in urma acestei impartiri, o mana de oameni administrand fonduri ce totalizeaza sute de milioane sau chiar miliarde de lei anual. Doar ca, in destule cazuri, o buna parte a acestora se intoarce la cotizanti, sub forma cadourilor. „La noi in companie sindicatul ofera cadouri de Craciun si de 8 Martie. De altfel, noi avem un principiu potrivit caruia cea mai mare cota din cotizatie trebuie sa se intoarca la membri”, explica Ion Popa, liderul S.I. Tofan Danubius din Danubiana SA.
Ceata de pe afacerile
sindicale
Asta in timp ce federatiile si, mai ales, confederatiile, desi nu primesc decat 5 – 8% din cuantumul cotizatiilor, incaseaza bani de la zeci, sute de mii ori chiar milioane de membri. Carora nu le ofera in schimb nimic concret. „Unde-s multi, puterea creste. Confederatia are un cuvant greu de spus in fata autoritatilor. Existenta ei simplifica discutiile si negocierile”, explica Mihaela Mituca, ofiter de presa al Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania, beneficiile apartenentei la o astfel de structura.
Pe langa cotizatii, confederatiile si federatiile obtin venituri si din exploatarea patrimoniului defunctei Uniuni Generale a Sindicatelor din Romania (UGSR), precum si din actiunile sau asocierile in diverse societati comerciale. In total, din cotizatii, chirii si dividende, se strang intre 400 si 700 de milioane de lei lunar, in cazul confederatiilor, intre 50 si 300 de milioane, in cazul unei federatii, si intre 5 si 100 de milioane, in cazul unui sindicat obisnuit. Cel putin asa declara reprezentantii acestora.
Daca luam in considerare cifrele oficiale si scadem cheltuielile curente, respectiv salariile personalului sindical si auxiliar (10 – 15 oameni in cazul unei federatii si 20 – 40 de oameni la o confederatie), intretinerea, telefoanele si contravaloarea unor activitati ce ar trebui finantate conform statutului (asistenta juridica, medicala, cadouri, formare profesionala etc.), precum si cele speciale, cum ar fi fondul de greva, rezulta ca, de obicei, banii de-abia ajung.
Un calcul simplu ne arata insa ca doar din cotizatii, unele din forurile superioare primesc de trei-patru ori mai mult decat recunosc. O dovada in favoarea acestei teorii o reprezinta investitiile pe care le-au facut in ultimii ani. BNS, de exemplu, detine 4% din Banca Eurom, cota estimata la 1,4 milioane de dolari, iar Federatia Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) Petrom detine 19,9% din Banca Romexterra (investitia este de nu mai putin de 88,356 miliarde de lei).
Presedintele FSLI si, in acelasi timp, prim-vicepresedinte al CNSLR Fratia, Liviu Luca, are o explicatie: „Suntem un sindicat care ne-am gospodarit bine banii. Suntem adeptii investitiilor. De cheltuit este usor, dar daca investesti cum trebuie, poti sa-ti sporesti capitalul”. Trebuie sa-l credem pe cuvant, pentru ca, potrivit comisarului general adjunct Marian Pasulea, „ultimul control al Garzii Financiare la o institutie sindicala a avut loc prin 1994 – 1995”.
Cat despre imaginea pe care
si-au creat-o numerosi lideri (masina si celular de ultima ora, haine scumpe, bani cheltuiti cu nepasare), aceasta este cu atat mai putin sustinuta de veniturile oficiale. „Unii au, intr-adevar, multi bani. Nu stiu cum ii obtin. Noi ne-am propus ca salariul unui lider de confederatie sa fie egal cu al unui secretar de stat. Din cauza fondurilor limitate, leafa mea este cu mult sub jumatatea acesteia”, spune Bogdan Hossu. La randul lui, Ovidiu Jurca, vicepresedinte al BNS, spune ca la nivelul confederatiei sale salariul mediu net se invarte in jurul a 4,5 milioane de lei.
Edituri, banci si alte firme
au patroni sindicalisti
Exista, ce-i drept, lideri care desfasoara afaceri sau fac parte din consiliile de administratie ale unor comapnii si care, la o adica, pot explica de unde vine surplusul financiar. Este cazul lui Liviu Luca, care detine, conform datelor de la Registrul Comertului, actiuni la Petrom, 50% din Romanian Scientific Artifacts SRL (axata pe cercetare) si 20% din editura Trithemius Media SRL (unde 40% din partile sociale sunt ale lui Cristinel Godinac, liderul Federatiei Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania) si care este, alaturi de vicepresedintele CNSLR Minica Boaja, membru in Consiliul de Administratie al Fracom SRL.
Luca si alte nume importante din FSLI Petrom apar printre actionarii de la Banca Romexterra, unde PAS-ul din Petrom detine 1,44%, cu 6,4 miliarde de lei investiti, iar din Consiliul de Administratie face parte si Eugen Luha, vicepresedinte al CNSLR Fratia.
Vicepresedintii Cartel Alfa, Petru Dandea si Romulus Nita, sunt actionari si administratori ai SC Viitorul SA, presedintele Bogdan Hossu aparand doar pe lista actionarilor. Vasile Marica, presedintele Federatiei Sindicatelor Functionarilor Publici, este administrator al SC Demetra SA, si secretarul general al BNS, Matei Bratianu, este administrator al Bancii Eurom. Iar lucrurile nu se opresc aici. Alti numerosi lideri de federatii, uniuni sau de sindicate de intreprindere sunt actionari, asociati sau membri in consiliile de administratie ale unor societati comerciale.
In aceste conditii, este destul de straniu ca un om de afaceri relativ prosper sa continue sa ocupe o functie teoretic ingrata. si parca iti vine sa crezi afirmatiile potrivit carora reusita in afaceri a unora dintre ei are o legatura stransa cu pozitia ocupata.r
r
CaTeva afaceri sindicaler
r
Cartel Alfa detine, potrivit Registrului Comertului, 9% din societatea de asigurare-reasigurare Viitorul, r
unde majoritara cu 90% este firma olandeza TBI Romania r
BNS are 34% din Societatea Sindicala de Asigurare-Reasigurare Demetra SA, unde 50% din actiuni sunt detinute de Life Management International Ltd din Statele Unite, si este unic asociat la BNSIND Impex SRL(comert)r
CNSLR Fratia este asociat unic la societatea Fracom SRL (comert cu produse electrice).r
r
r
Patrimoniul, marul discordieir
Desi estimate la peste 100 de milioane de dolari, proprietatile sindicatelor aduc doar cateva miliarde pe anr
r
Hoteluri, vile, case de cultura, baze de tratament si de agrement, stadioane. Patrimoniul sindicatelor, estimat la peste 100 de milioane de dolari, este cauza unor tensiuni cu greu camuflate.r
r
Cea mai importanta componenta este Sind Romania SRL, urmasa Caselor de Odihna si Tratament ale Sindicatelor (COTS), care administreaza 20.000 de locuri de cazare in 17 statiuni. „Sind este detinuta de CNSLR Fratia, cu 37%, Cartel Alfa, cu 28%, si BNS si CSDR, cu cate 17,5%. Societatea administreaza bazele turistice ale fostei UGSR si este cotata ca fiind cea mai mare de acest fel din Romania”, explica Sorin Stan, secretar general al CNSLR Fratia. r
Sind are cate un hotel in Amara, r
Covasna (Montana), Govora (Oltenia), Ocna sugatag, Olanesti, Predeal (Carpati), Sangeorz Bai si Slanic Moldova, un hotel si patru vile in Vatra Dornei, cate doua hoteluri in Baile Felix si Baile Herculane (printre care Padis si Dacia), doua hoteluri si o vila in Caciulata, doua hoteluri si un camping in Eforie Nord, doua hoteluri si trei vile in Soveja, patru complexuri si un hotel, cu un total de 7.000 de locuri, in Navodari, sase hoteluri si 14 vile in Voineasa. De asemenea, detine terenuri de sport, stranduri si plaje aferente unitatilor de cazare, 14 baze de tratament balnear, circa 35 de restaurante, baruri si discoteci si 37 de agentii de turism.r
Desi ar trebui sa aduca bani seriosi, in 2001, la o cifra de afaceri de peste 700 de miliarde, profitul lui Sind a fost de numai 21 de miliarde de lei, mai exact numai 3.000 de lei pe zi pentru un loc de cazare. Asta fara sa punem la socoteala localurile si bazele de agrement si tratament. Mai mult, conform unor surse sindicale, doar aproximativ 15% din aceasta suma ar fi fost repartizata pentru dividende. Din pacate, nu am putut obtine o explicatie oficiala, deoarece directoarea societatii refuza sa discute cu presa. Casele de cultura, in numar de 55, sunt cealalta parte importanta a patrimoniului administrat in comun. si nu intotdeauna in buna intelegere. „La inceput au fost 58, dar trei au fost vandute statului de catre CNSLR Fratia, desi nu avea dreptul. CNSLR a obtinut in acest fel sume importante, ce i-au permis sa practice un dumping pe piata sindicala, reducand foarte mult cotizatiile”, spune Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. Pe de alta parte, el afirma ca, desi situate in centrul oraselor si transformate in cele mai multe cazuri in in sali de bingo, spatii de birouri ori baruri, cladirile cu pricina nu aduc aproape nici un ban sindicatelor.r
„UGSR mai avea baze sportive, un fond de bani, un vapor, tablouri. Dar multe dintre acestea fie au disparut, fie au o situatie incerta. Asta mai ales pentru ca CNSLR sustine ca a depozitat incorect arhivele atunci cand s-a mutat si ca cele mai multe informatii nu mai pot fi recuperate”, adauga Hossu. El a tinut sa precizeze ca, daca in majoritatea tarilor foste comuniste problema patrimoniului a fost rezolvata, „la noi se mentine aceasta situatie pentru a permite jaful pe care il practica anumiti lideri”.r
In replica, Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia, a recunoscut ca este posibil ca o parte a arhivei UGSR, „care s-a plimbat de colo pana colo”, sa se fi pierdut. „Dar cea mai mare parte este la noi, in stare destul de buna”, a spus el.r
r
Averea sindicatelorr
r
Patrimoniul comun:r
Sind Romania SRL – 20.000 de locuri de cazare, restaurante, discoteci, baze de tratament (aproximativ 50 de milioane de dolari)r
Asociatia Caselor de Cultura ale Sindicatelor – 55 de case de cultura (valoare estimata 50 de milioane de dolari)r
Actiuni si parti sociale in bancile Romexterra si Eurom, in societatile de asigurare Viitorul si Demetra, in Fracom SRL, in BNSIND Impex SRL (aproximativ cinci milioane de dolari)r
Bugete si membri:r
CNSLR Fratia – circa 8 miliarde de lei (declarat) sau 23,5 miliarde (estimat) si aproximativ 1.000.000 de membri r
Cartel Alfa – aproximativ 4,5 miliarde din cotizatii si 800 de milioane din dividende (declarat) sau 31 de miliarde (estimat) si 1.000.000 de membri r
CSDR – 5 miliarde de lei (declarat) sau 19 miliarde (estimat) si 653.000 de membrir
BNS – 18,5 miliarde (estimat) si peste 500.000 de membri.r
r
r
Taxa pe linistea patronilorr
Unii lideri sindicali sunt platiti pentru a-si tine oamenii in frau sau scot bani buni organizand greve la comandar
r
Afacerile sindicatelor, asupra carora planeaza suspiciuni mai mult sau mai putin justificate, nu sunt insa decat varful aisbergului. Unii lideri sunt partasi la actiuni ce amintesc de Mafia.r
r
Surse din interiorul CNSLR Fratia afirma ca destui lideri de sindicat din intreprinderile romanesti sunt platiti de conducere pentru a preintampina aparitia unor conflicte de munca: „Practica, destul de raspandita in companiile de stat, s-a perpetuat si dupa privatizare, managerii preferand unor greve achitarea acestei veritabile taxe de protectie sindicala”. Care ar varia de la cateva milioane de lei pe luna, in cazul unor firme mici, pana la cateva zeci de milioane, intr-o societate mai importanta, si s-ar putea incasa atat ca bani negri, cat si ca salariu suplimentar platit de companie, masina si telefon de serviciu ori deplasari in strainatate pe banii firmei. r
Bogdan Hossu confirma oarecum ipoteza: „Am auzit de destule cazuri de compromisuri intre patronat si liderii de sindicat. Ca la mijloc erau si bani, asta nu pot spune. Dar in Romania este posibil orice”. In opinia lui Cristian Parvan, director executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, „acest procedeu este foarte grosier. Exista metode mult mai rafinate, iar taxe de acest gen sunt ridicole in comparatie cu a fi lider de sindicat si a ajunge actionar important in compania unde lucrezi, la o banca ori chiar senator”. Vicepresedintele BNS Ovidiu Jurca spune sec: „nu exista padure fara uscaturi”.r
O alta explicatie a prosperitatii ar reprezenta-o aplicarea tacticii adverse. Mai exact, „salariatii nu numai ca sunt calmati, dar chiar sunt instigati la greva de catre liderul de sindicat”. Care ar fi platit, pentru acest lucru, de la caz la caz: de conducerea unei intreprinderi de stat care vrea sa-si pastreze posturile prin indepartarea eventualilor investitori interesati; de o firma doritoare sa cumpere compania la un pret cat mai scazut si care vrea sa-si sperie competitorii; de o societate concurenta, care doreste reducerea productiei, cresterea costurilor sau, pur si simplu, deteriorarea imaginii publice a principalului „adversar”. Sursele noastre afirma ca, in aceste cazuri, „tarifele” sunt ceva mai mari, putand ajunge pana la 10 – 15.000 de dolari. r
Pe langa influenta pe care un lider o poate avea asupra salariatilor, nu trebuie uitat ca el este cel care administreaza efectiv patrimoniul sindicatului. Daca in cazul organizatiilor de intreprindere acesta este relativ limitat si nu lasa loc pentru cine stie ce manevre ilegale, in cazul structurilor superioare situatia se schimba radical. Numarul mare de cladiri si terenuri permite tot soiul de misculatii, cele mai intalnite fiind, potrivit acelorasi surse, cele legate de inchirierea la preturi mici sau chiar atribuirea in folosinta gratuita a unor birouri, spatii comerciale ori baze turistice, sportive sau de agrement. Beneficiarii acestui gen de afaceri ar putea fi rude ori prieteni de-ai conducatorilor sindicatelor sau ar putea achita sume mai mari decat cele stipulate in contract, diferenta intrand in anumite buzunare. Ni s-a spus ca un astfel de caz r
l-ar constitui stadionul UT Arad.r
Evident ca neregulile sunt greu de dovedit, mai ales ca autoritatile par a evita sa se uite prea atent prin afacerile organizatiilor salariale. Cert este un singur lucru: in spatele imaginii oficiale se vehiculeaza sume importante si au loc jocuri de culise.r
r
Cazul UTAr
r
Stadionul UTA a apartinut sindicatelor, dar a fost lasat in folosinta autoritatilor locale. Sorin Stan, secretar general al CNSLR: „Aveam in patrimoniu stadioane ca Steagul Rosu sau UTA, terenuri de tenis sau popicarii. Ne aduceau cheltuieli, asa ca am renuntat la ele”. O atitudine destul de ciudata, caci la un meci de fotbal cu 10.000 de spectatori s-ar putea incasa pana la jumatate de miliard de lei.
