Banii trimişi de emigranţii români, la jumătate faţă de anul trecut

Reducerea remiterilor din străinătate a început în 2008. În 2009, însă, rata scăderii s-a triplat faţă de anul trecut: de la -14%, la -45,66% mai puţini bani trimişi acasă de emigranţii noştri. Dacă în urmă cu un an căp­şu­narii erau consideraţi una dintre cele mai importante surse de devize, sumele trimise de ei în ţară întărind leul şi susţinând economia, iată că situaţia s-a schimbat. Din datele furnizate de BNR, în primele şase luni ale acestui an

Reducerea remiterilor din străinătate a început în 2008. În 2009, însă, rata scăderii s-a triplat faţă de anul trecut: de la -14%, la -45,66% mai puţini bani trimişi acasă de emigranţii noştri.

Dacă în urmă cu un an căp­şu­narii erau consideraţi una dintre cele mai importante surse de devize, sumele trimise de ei în ţară întărind leul şi susţinând economia, iată că situaţia s-a schimbat. Din datele furnizate de BNR, în primele şase luni ale acestui an au intrat în ţară doar 1,77 miliarde de euro, faţă de 3,25 miliarde cât expediaseră anul trecut. Astfel, sumele trimise de românii din Italia au totalizat în primul semestru al acestui an 695 de milioane de euro, faţă de 1,18 miliarde anul trecut. Din Spania, au ajuns în ţară 525 de milioane de euro, comparativ cu 962 de milioane de euro, câte au venit în primele şase luni ale lui 2008. Şi de peste Ocean au sosit sume mai mici de bani. Astfel, din Statele Unite au intrat 129 de milioane de euro, cu 19 milioane mai puţin decât în 2008. Românii din Marea Britanie au trimis 60 de milioane de euro, faţă de 195 de milioane anul trecut. Din Germania, au intrat doar 59 de milioane de euro, adică cu 63 de milioane mai puţin decât cu un an în urmă. Însă cea mai mare scădere s-a înregistrat pe relaţia cu Austria, de 75,43%, suma totală transmisă în ţară fiind de 20 de milioane de euro, raportat la 81 de milioane în 2008.                                                                                                                        

„În ciuda crizei economice din ţările occidentale, emigranţii nu au încetat să trimită bani familiilor din ţară, dar sume mai mici. Conform studiilor noastre, aproximativ 70% din scopul transferu­ri­lor fondurilor o reprezintă cheltuielile curente ale celor de acasă“, spune Alexandru Bădulescu, Country Director Western Union pentru România şi Bulgaria.

Criza expediază emigranţii acasă

Într-un articol publicat recent, cotidianul spaniol El Pais relatează că, în această vară, aproximativ 1.000 de români s-au adresat consulatului nostru de la Castellon pentru reînnoirea actelor necesare întoarcerii acasă. Publicaţia arată cum, încă de anul trecut, criza a afectat emigranţii, la nivel mondial. Astfel, scăderea medie globală a sumelor trimise acasă de emigranţi în 2008, faţă de  2007, a fost de 7,1%, dar în cazul românilor, rata scăderii a fost dublă: 14%. Elena Baboi, directorul Direcţiei Analiza pieţei muncii şi programe de ocupare, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), ne-a confirmat că, în primele şapte luni ale acestui an, 850 de români veniţi de la muncă din străinătate s-au adresat agenţiei. Majoritatea sunt din Prahova, Vâlcea, Brăila şi Mureş. Numărul real este însă mult mai mare, deoarece nu toţi cei care au revenit în ţară apelează la ANOFM.

Din datele statistice ale Direcţiei Medierea muncii de la ANOFM, colectate de la instituţiile competente din statele respective, în luna mai a acestui an erau înregistraţi în Spania 68.558 de şomeri români. În Irlanda, 154 de cetăţeni români depuseseră în aprilie 2009 cereri pentru obţinerea alocaţiei de şomaj. Acestora li se adaugă alţi 1.495 de şomeri români, câţi erau înregistraţi acum două luni în Austria.

În cadrul UE, cea mai mare rată a şomajului se înregistrează în Spania: 18,5%. În Irlanda, şomajul a atins 12,5%; în Franţa, 9,8%; în Marea Britanie, 7,7%; iar în Italia, 7,4%.

Povestea unui român plecat la muncă în Italia

La începutul anului trecut, Capital prezenta experienţa unui gălăţean, Costel Grosu, care a reuşit să găsească de lucru în Italia prin reţeua europeană EURES. Mai mult, patronul hotelului din Rimini, unde Grosu lucra în acel moment, considera echipa formată din cei patru români pe care îi angajase drept cea mai bună pe care avut-o în ultimii ani, reînnoindu-le contractul pentru alte câteva luni. Însă recesiunea a schimbat situaţia. „Sunt singurul dintre cei patru care mi-am mai gă­­sit de lucru în Italia. Acum, muncesc la o uzină din Bergamo. Criza a afectat Italia şi a trimis acasă mulţi emigranţi. Străzile sunt pustii, faţă de cât de animate erau înainte“, povesteşte Costel Grosu. Fiindcă nu mai are alţi compatrioţi cu care să împartă chiria, el este nevoit să trimită acasă mai puţini bani. „Trebuie să plătesc lunar 400 de euro pentru chirie. Dacă înainte trimiteam în ţară 1.500 de euro pe lună, acum pot trimite cel mult 1.200 de euro“, spune Grosu.

2,9 miliarde de euro este totalul investiţiilor străine directe în România în primele şase luni din 2009, faţă de 4,75 miliarde în semestrul I 2008, conform ARIS

Sumele trimise acasă de românii din străinătate în primul semestru din acest an, faţă de perioada similară din 2008, au scăzut pe linie, cel mai mult în cazul celor aflaţi în Austria (-75,43%) şi Marea Britanie (-69,48%), potrivit datelor BNR.