definitiv cu sacii in caruta Uniunii Europene. Banii pentru dezvoltare regionala incep sa-i primeasca insa chiar din aceasta luna. Fondurile structurale si fondurile de coeziune, destinate estomparii diferentelor de dezvoltare dintre regiunile sarace din Europa central si est-europeana, pe de-o parte, si cea vestica, pe de alta parte, sunt, cu o singura exceptie, mai mici decat cele initial negociate. Comisia Europeana este mult mai stransa la punga decat a fost la aderarea Irlandei, Spaniei, Portugaliei si Greciei. Vremurile sunt altele. Blocul economic european incearca sa depaseasca o perioada economica grea, dar si divergente politice, pe tema Constitutiei, cu ecouri imediate in plan bugetar. Se adauga si proportiile hapului extinderii. Sunt zece tari, cu economii in tranzitie de la centralism si proprietate integral publica la capitalism. tari care au luptat sa scoata cat mai multi bani de la Uniunea Europeana, dar care au dubii ca ii pot cheltui. „Adevaratul test abia acum urmeaza. Statele au de demonstrat ca pot absorbi fondurile comunitare. Lipsa capacitatii de absorbtie atrage dupa sine pierderea banilor”, arata care este pericolul comisarul pentru politica regionala, Michel Barnier.
Noii membri nu pot depasi impasul
Malta este singura dintre ele care a obtinut un contract mai bun decat cel initial. Nu cu mult, dar totusi in plus. Discutia de principiu s-a facut asupra unui total de 84 de milioane de euro pe o perioada de trei ani de zile (2004-2006). Negociatorii maltezi au reusit sa mai smulga bugetului Uniunii inca 1,2 milioane de euro. Este un plus onorabil pentru o tara care in anul 2002 a avut o dezvoltare economica de 65% din media Uniunii Europene. Este printre cele mai bune scoruri, depasit fiind doar de cel al Ciprului – 76% din media Uniunii. Vestea ca noua tari din zece primesc mai putine fonduri structurale si de coeziune decat s-a discutat intr-o prima faza este indulcita totusi de faptul ca, timp de trei ani, pana in 2007, ele vor fi beneficiare nete de finantare din partea Uniunii Europene. Vor beneficia de sume mai mari decat cotizatiile de membru. Exista o singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca pentru ca acest lucru sa se intample. Ele trebuie sa demonstreze ca pot cheltui milioanele de euro, respectiv ca au institutii, programe si ca au de unde elibera fonduri nationale corespondente. Asta spune aquis-ul comunitar. Ce nu spune insa este de unde pot aceste tari sa gaseasca bani in interior. Toate au deficite bugetare. Daca cresc taxele si impozitele, se reduce consumul, reducandu-se astfel posibilitatea absorbtiei fondurilor structurale. Este un cerc vicios pe care nici una dintre ele nu a reusit sa-l sparga, cu atat mai mult cu cat functionarii europeni le dau retete vagi, de genul „rentabilizarea costurilor publice” sau „reforma administratiei”, retete pe care ei insisi au dificultati in a le aplica.

Afaceri europene
· Extinderea Uniunii Europene cu inca zece state central si est-europene nelinisteste Rusia. „Noi cu ce ne algem?”, este intrebarea pe care oamenii de afaceri rusi si-o pun, ingrijorati ca aderarea Letoniei, Estoniei si Lituaniei la blocul european le-ar putea afecta investitiile in zona. si pentru ca Rusia nu poate fi ignorata, comisarul european pentru intreprinderi si societatea informationala, Erkki Liikanen, a adus asigurari ca profiturile celui mai mare vecin al viitoarei Uniuni Europene vor creste. „Orice produs rusesc ce se vinde astazi pe piata Lituaniei, spre exemplu, dupa aderarea acesteia la UE va putea fi comercializat la Lisabona sau oriunde altundeva in cadrul Pietei Unice, fara a mai fi necesare certificari sau testari suplimentare. Rusia va beneficia de disparitia barierelor vamale dintre tarile ce vor intra in UE in mai 2004 si tarile membre”, le-a spus Erkki Liikanen industriasilor rusi reuniti in cadrul unui forum de afaceri care a avut loc la sfarsitul anului trecut. Comisarul european a estimat ca exporturile rusesti in Uniunea Europeana vor creste: daca ponderea lor in comertul exterior al Rusiei este astazi de 38%, in 2004 vor ajunge la 50%. Intrarea marfurilor rusesti pe piata tarilor central si est-europene este taxata in medie cu 9%. Dupa intrarea acestora in Uniunea Europeana, barierele tarifare se vor reduce cu pana la 5%.
· Este randul Ungariei, dupa Polonia, sa anunte Comisia Europeana ca sansele mentinerii in grafic in ceea ce priveste calendarul adoptarii monedei unice europene sunt minime. Supraestimarea intrarilor de capital strain si costurile ridicate ale reformelor au dus la devalorizarea pronuntata a forintului (5%), cresterea inflatiei si a dobanzilor (12,5%). Guvernul de la Budapesta a anuntat ca anul 2008 ca data a adoptarii euro este nerealista, cu atat mai mult cu cat analistii prognozeaza ca 2004 va fi si el un an dificil. Rata dobanzii se va stabiliza la 11%, fata de 2,8% cat este media zonei euro, sau 2,4% in Cehia.
· Italia este obligata sa plateasca companiei franceze de electricitate EDF 889 de milioane de euro despagubire si sa se prezinte la procesul pe care Comisia Europeana i l-a intentat la Curtea Europeana de Justitie. Motivul: guvernul italian a interzis investitorului francez preluarea pachetului majoritar de actiuni la Edison SpA, una dintre cele mai mari companii de electricitate italiene. Teama italienilor, ca francezii vor monopoliza piata nationala a electricitatii, este considerata de catre Comisia Europeana ca nefondata.