Universitatea Harvard a înregistrat o pierdere de opt miliarde de dolari în numai patru luni. Criza financiară paralizează şi planurile facultăţilor autohtone.
În ultimii ani, universităţile de top au anunţat record după record în ceea ce priveşte resursele de care dispun. La mijlocul anului trecut, Harvard se mândrea cu un fond de 36,9 miliarde de dolari, obţinut din donaţii de la absolvenţi, sponsorizări, dar şi din plasamentele financiare pe care instituţia le face pentru a-şi spori resursele. Din această sumă impresionantă, universitatea consumă numai aproximativ un miliard de dolari pe an, pentru a-şi susţine bugetul de 3,5 miliarde de dolari aferent unui an universitar. Restul sumei îl plasează pe pieţele financiare, în imobiliare sau în diferite alte active, pentru a-şi asigura bunăstarea şi în anii viitori. Sau, mai precis, aşa s-a întâmplat până toamna trecută, când criza financiară a început să lovească în plin activele deţinute de facultăţile de top.
Americanii, campioni la pierderi
Preşedintele universităţii Yale anunţa recent că instituţia sa a pierdut aproximativ cinci miliarde de dolari în perioada iulie-octombrie 2008, în timp ce preşedintele Harvard, profesoara Drew Faust, a anunţat, într-o scrisoare publică, o pierdere de opt miliarde de dolari pentru aceeaşi perioadă, specificånd că se aşteaptă ca pierderea să ajungă la un nivel de aproximativ 11 miliarde de dolari până la finalul acestui an universitar. „Impactul este, din păcate, serios şi imediat.
Ca şi alte universităţi americane, Harvard a anunţat îngheţarea salariilor şi alte restricţii bugetare pentru 2009. În plus, trebuie să găsească soluţii pentru a finanţa un deficit bugetar de aproximativ 100 de milioane de dolari în anul în curs“, spune Ovidiu Petreacă, un român care a absolvit programul de MBA al universităţii Harvard în anul 2004 şi care în prezent este partener în cadrul băncii de investiţii BAC România. „Pe termen mediu, această scădere nu înseamnă sfârşitul lumii şi trebuie privită în perspectivă. Harvard îşi păstrează prima poziţie în topul universităţilor după mărimea portofoliului de investiţii, care revine la valoarea din 2005.
Munca pe trei ani a fost pierdută, dar universitatea s-a descurcat şi în 2005 destul de bine, cu resursele pe care le avea atunci, şi se va descurca şi acum“, adaugă Ovidiu Petreacă, care susţine că universitatea Harvard îşi menţine programele generoase de sprijin financiar al studenţilor.
Criza financiară internaţională a început să afecteze şi universităţile din România. „Parlamentul a decis să majoreze salariile profesorilor, dar Ministerul Finanţelor nu alocă banii necesari. Aceasta determină ca universitatea noastră, şi nu numai, să fie menţinută într-o dilemă de supravieţuire: să aloce bani pentru resursa umană sau să aloce fonduri pentru reparaţii curente şi investiţii“, declară Aurel Ghimpu, coordonatorul biroului de relaţii publice al Universităţii Bucureşti, instituţie care a avut în anul 2008 venituri de 350,6 milioane de lei.
În opinia lui Aurel Ghimpu, veniturile şi cheltuielile Universităţii Bucureşti ar putea fi afectate indirect de criza financiară internaţională, prin intermediul politicilor publice. „Dacă nu se alocă 6% din PIB educaţiei, tendinţele actuale ale finanţării universităţii din ultimii ani nu vor putea fi menţinute şi vom asista la o scădere drastică. Dacă se iau măsuri de genul creşterilor salariale, vom avea o mare problemă, mai ales în condiţiile în care ministerul nu alocă suficienţi bani pentru acoperirea integrală a cheltuielilor salariale“, susţine reprezentantul universităţii, care adaugă că deciziile de majorare a salariilor nu sunt corelate cu situaţia financiară a instituţiei.
«La Harvard lucrează o echipă de finanţişti excelenţi; ei nu vor sta cu mâinile încrucişate. Cu siguranţă, adaptarea strategiei de investiţii a început deja.»
Ovidiu Petreacă, partener, BAC România
