Administratorii fondurilor private de pensii vor plasa peste 300 de milioane de euro în următorii trei ani pe piaţa de capital. Ţintele preferate: acţiunile cu lichiditate mare.
În varianta prudentă de alocare a banilor colectaţi, cu 25% în acţiuni listate, fondurile de pensii ar putea aduce bursei locale circa 250 milioane euro într-o perioada de trei ani. „Numai pe pilonul trei (pensii private facultative) ar intra 20 milioane de euro în fiecare lună. Dacă numai un sfert din bani intră în piaţă, tot avem cinci milioane de euro lunar, investiţii pe termen lung. În următorii ani cred că ritmul de creştere ar putea duce chiar la dublarea anuală a sumelor atrase“, spune Radu Popescu-Buzeu, şef departament analiză KD Capital Management.
Primii jucători la start
Trei fonduri de pensii private facultative, cele ale ING, Allianz-Ţiriac şi Aviva, sunt, practic, gata pentru vânzarea pensiilor private către clienţi. În plus, BCR Asigurări de Viaţă, Interamerican, Raiffesisen Asset Management şi OTP Garancia sunt pe cale de a obţine autorizaţiile necesare intrării pe piaţă, numărul jucatorilor interesaţi de pensiile facultative ajungând astfel la opt companii. Acestea ar putea strânge circa 200.000 de clienţi numai în primul an, dar pentru început activele nu vor depăşi, probabil, 50 de milioane de euro. „Cele circa 50 milioane de euro din primul an nu reprezintă, încă, o sumă semnificativă pentru piaţa financiară. Numai o parte din active vor fi investite în acţiuni, în procente de până la 50%, în funcţie de profilul acelui fond de pensii“, spune Cristian Tudorescu, senior financial analyst Vanguard. El se aşteaptă ca, într-o primă fază, administratorii de pensii să prefere cele mai lichide titluri şi crede că presiunea la cumpărare va fi suportabilă pentru bursă.
În cinci ani însă, numai disponibilităţile fondurilor de pensii facultative, fără a le lua în calcul pe cele obligatorii, ar putea depăşi 600 de milioane de euro. Pentru sistemul pensiilor administrate privat (Pilonul II – cu contribuţii obligatorii) sunt aşteptaţi circa nouă jucători pe piaţă. Pe ansamblu, sistemul pensiilor private ar putea strânge circa două miliarde de euro în cinci ani şi 30 de miliarde de euro până în 2020. În Polonia, circa 30% din activele aduse în sistemul privat de pensii au fost plasate pe bursă. Administratorii fondurilor vor investi banii în funcţie de profilul de risc declarat al fiecărui fond în parte.
Cele cu risc minim vor investi până la 10% în acţiuni. Altele ar putea plasa până la 50% din banii clienţilor pe bursă. Un risc mai mic aduce şi randamente mai reduse. Aprecieri anuale de peste 20% pentru titlurile listate fac mai bine cu ochiul decât cele şapte – opt procente aduse de instrumente cu venit fix. Astfel, Aviva are în administrare un fond de pensii facultative cu grad mediu de risc şi o structură a investiţiilor de 25% – acţiuni listate la BVB şi 75% – instrumente financiare cu venit fix şi instrumente ale pieţei monetare. „Banii vor fi plasaţi în acţiunile aflate în compozitia indicilor BET şi BET-FI, cele mai lichide de pe piaţă, spune Adrian Allott, deputy CEO Aviva. Pentru anul doi de funcţionare al fondului Pensia Mea, el estimează 60.000 de clienţi şi active de circa 60 de milioane de euro.
Allianz-Ţiriac va oferi clienţilor pilonului III trei fonduri cu grade de risc diferite. Cel cu risc peste medie va plasa până la 50% în acţiuni, dar nu toţi banii se vor duce pe bursa autohtonă. „Vom face plasamente în acţiuni atât pe piaţa locală, cât şi pe alte pieţe din UE“, declară Dorin Boboc, director de investiţii Allianz-Ţiriac. „Pe termen mediu, randamentele acţiunilor de la BVB vor începe să se apropie de cele din pieţele central şi vest europene, reducându-se în acelaşi timp şi riscul aferent“, adaugă Dorin Boboc. Reprezentanţii Omniasig spun că, după primii doi ani, fondurile de pensii îşi vor îndrepta mai mult atenţia către pieţele internaţionale de capital, mai ales dacă cele autohtone nu vor putea oferi instrumente financiare noi şi o capitalizare atractivă. „Trebuie să ne gândim că, în viitor, pragurile la SIF-uri vor fi anulate, iar BCR va fi cotat. Companii ca ATB, BIO sau TLV vor avea un acţionar majoritar, care va plăti un preţ bun celorlalţi investitori pentru preluare“, precizează Radu Popescu-Buzeu. Istoricul tranzacţilor bursiere arată o fluctuaţie foarte mare a creşterilor celor mai importanţi indici bursieri de la un an la altul. Dacă în 2002 aprecierea BET a fost de 120%, în 2006 s-a ridicat la doar 22,2%. De asemenea, în 2006, SIF-urile s-au apreciat cu doar 32,4%, puţin în comparaţie cu anii trecuţi.
Primele ţinte
«Pentru început, vom urmări acţiunile cele mai lichide de pe bursă, nu exclud posibilitatea plasamentelor în acţiuni mai puţin lichide, dar care pot oferi un potenţial de creştere pe termen lung.»
Anne-Marie Mancaş,director de Investiţii Omniasig – Direcţia Pensii Private
