Aproximativ 600.000 de oameni asteapta ca actionarii Bankcoop sa hotarasca, joi, 17 februarie, daca fac sau nu contestatie impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti. Instanta a decis, la 8 februarie, inceperea procedurii falimentului la Bankcoop, in finalul unei sedinte desfasurate intr-o atmosfera de vacarm, creata de un grup de deponenti furiosi. Neputinta de a-si retrage banii plasati in depozite la Bankcoop a generat reactii aprige ale depunatorilor inca din toamna trecuta, cand devenise evident ca banca face tot posibilul pentru a intarzia declansarea falimentului.
Daca actionarii Bankcoop nu vor ataca in instanta recenta decizie a tribunalului, atunci lucrurile vor merge snur: va fi desemnat lichidatorul, se va intocmi lista cu deponentii persoane fizice si cu sumele pe care acestia le au de primit si apoi, in termen de trei luni, oamenii vor fi despagubiti de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB) in limita plafonului de 54.764.000 lei de persoana. Totalul despagubirilor pentru cei peste o jumatate de milion de depunatori insumeaza aproximativ 2.000 de miliarde lei, bani pe care Banca Nationala a Romaniei i-a pus la dispozitia FGCSB printr-o linie de credit deschisa pana la data de 30 iunie 2000.
in cazul in care proprietarii bancii se vor ambitiona sa faca recurs, recuperarea banilor depusi la Bankcoop ar putea intarzia cel mult cateva saptamani, in functie de cat de repede va da verdictul Curtea de Apel. Putin probabil ca aceasta sa rastoarne decizia Tribunalului.
Condamnarea la disparitie a Bankcoop a fost semnata inca din 1997 de fostul sau presedinte, Alexandru Dinulescu, un nume din lunga lista a demolatorilor de banci romanesti. Arestat in urma cu trei ani, Dinulescu a fost scos de la racoare printr-o decizie judecatoreasca si, logic, a sters-o din tara. Acum isi cheltuie linistit banii pe undeva prin America. Dupa disparitia lui Dinulescu, Bankcoop s-a mentinut pe linia de plutire timp de doi ani, in care a incercat sa recupereze creditele acordate cu larghete pe vremea fostului presedinte. Adus la carma bancii in 1998, Constantin Duna, bancher cu o buna reputatie, n-a facut decat sa constate cum portofoliul de credite se transforma treptat in pierderi de cateva mii de miliarde lei.
La sfarsitul lunii mai 1999, Banca Nationala ridica in mod curajos batista de pe tambal si introduce Bankcoop in regim special de decontare a operatiunilor interbancare. La numai trei zile dupa ce BNR daduse semnalul ca Bankcoop se clatina rau, conducerea bancii anunta ca se afla in tratative cu investitori straini dispusi sa participe la o majorare de capital menita sa o salveze. Vestea a fost reluata din timp in timp, mai mult, s-au avansat nume sonore: Credit Suisse First Boston (CSFB), Intesa, Egnatia Bank, Gelsor. N-a iesit nimic, nici macar contractul incheiat cu CSFB (pentru gasirea unui investitor strategic la Bankcoop) nu a dat roade. Aceasta, desi la un moment dat se parea ca Bankcoop batuse palma cu Credit Suisse pentru un montaj financiar mai amplu, preluarea de catre CSFB a intregului portofoliu detinut de AVAB la firmele lui George Constantin Paunescu, actionarul principal al bancii.
La mijlocul lunii noiembrie 1999, dupa esecul tuturor incercarilor de atragere a unui investitor cu bani, Banca Nationala a cerut tribunalului declansarea falimentului. La acea data, Bankcoop avea un patrimoniu net (diferenta dintre valoarea activului si totalul datoriilor) negativ de 1.650 miliarde lei. Conducerea bancii refuza sa accepte situatia si contesta, la Curtea Constitutionala, legea falimentului, dar tot ce obtine este o prelungire a agoniei cu 47 de zile. Dupa ce Curtea respinge actiunea Bankcoop (la 17 ianuarie), tribunalul preia dosarul si da castig de cauza BNR, spre satisfactia depunatorilor.
Acum, jocurile sunt ca si facute; doar o minune ar putea salva Bankcoop. Cu sau fara recurs la Curtea de Apel, mai devreme sau mai tarziu, banca va intra pe mana lichidatorului. Iar procesul de lichidare ar putea sa dureze foarte putin. Deja, Banca Populara Romana (BPR) si-a anuntat intentia de a prelua o mare parte din active. Si nu este cazul ca cineva sa se indoiasca de aceasta intentie. Stresata de iminenta schimbarii legislatiei privind cooperativele de credit, BPR incearca toate portile subrede ale sistemului bancar: Columna Bank, Credit Bank, Bankcoop.