Bărbaţii fac lista, femeile umplu coşul

Cozile de la case, aglomeraţia dintre rafturi şi subţierea portofelului în magazine moderne sau tradiţionale nu au diminuat apetitul românilor pentru cumpărături. Un sfert din cumpărătorii din oraşele medii şi mari „adoră“ să meargă la cumpărături, iar alţi 53% spun că „le place“ această îndelednicire. Că plăcerea de a plimba coşul printre rafturile magazinelor nu a scăzut deloc în ultimul an nu o arată doar cifrele de afaceri cu adevărat impr

Cozile de la case, aglomeraţia dintre rafturi şi subţierea portofelului în magazine moderne sau tradiţionale nu au diminuat apetitul românilor pentru cumpărături.

Un sfert din cumpărătorii din oraşele medii şi mari „adoră“ să meargă la cumpărături, iar alţi 53% spun că „le place“ această îndelednicire. Că plăcerea de a plimba coşul printre rafturile magazinelor nu a scăzut deloc în ultimul an nu o arată doar cifrele de afaceri cu adevărat impresionante ale marilor retaileri, ci şi recenta cercetare de piaţă a companiei Nielsen. Peste 80% din bugetul unei familii se cheltuie în hipermarketuri, este concluzia studiului ShopperTrends 2008, realizat de compania Nielsen. Mai mult: în regiune, raportat la cumpărăturile lunare, suntem printre ţările care cheltuie cel mai mult pe produsele alimentare proaspete: ceva mai mult de jumătate din coşul lunar de cumpărături. Şi în Bucureşti, dar şi în oraşele mari, plăcerea cumpărătorilor este exprimată de 78% din persoanele chestionate, semnificativ mai multe decåt în anii trecuţi.

„După momentul 2006, cånd am constatat o intensificare a frecvenţei de vizitare a magazinelor, constatăm creşteri uşoare doar pentru hipermarketuri, benzinării şi pentru magazinele de påine“, se arată în studiu. Cu toate acestea, retailul romånesc este departe de piaţa occidentală. Ponderea primelor trei lanţuri, Kaufland, Carrefour şi Billa, reprezintă între 10% şi 20% din valoarea totală a retailului, faţă de 40%-65% în Spania sau Franţa şi peste 65% în ţările nordice. Comerţul modern menţine detaşarea din punctul de vedere al dezvoltării numerice, dar universul total de magazine începe să înregistreze o descreştere în comerţul tradiţional, se arată în studiu.

Noutăţi pot fi observate şi în ceea ce priveşte profilul cumpărătorului. „Împărţirea între cumpărători principali şi influenţatori se schimbă puţin, în sensul că începe să descrească numărul celor care ţin bugetul în familie“, detaliază Bogdana Baltasiu, manager la Nielsen. „În 2006, aceştia erau cam două treimi, acum începem să avem un echilibru între cei care se ocupă de bugete în gospodării şi cei care influenţează. Bărbaţii încep să fie mai implicaţi“, adaugă ea. Mai exact, bărbaţii reprezintă 68% dintre influenţatori, dar numai 22% dintre cumpărătorii principali. Aceeaşi situaţie se poate observa şi în cazul adolescenţilor şi tinerilor: dacă 38% dintre femeile cu vårste între 15 – 24 de ani influenţează decizia de cumpărare, numai şapte procente sunt cumpărători principali, adulţii fiind cei care se ocupă efectiv de cumpărături.

Fără să devină mai populare, mărcile private sunt tot mai cunoscute de cumpărători. Dacă în 2006 11% din participanţii la studiu nu cunoşteau niciun astfel de brand, procentajul a scăuzut la 9% anul acesta. Cea mai cunoscută marcă este Aro, deţinută de lanţul Metro, cu un procentaj de 30% notorietate spontană şi încă 30% notorietate asistată. Deşi numărul celor care au încercat aceste produse a crescut, ponderea mărcilor private în coşul de cumpărături se diminuează. „Este mai important pentru consumatori să ajungă cu uşurinţă la magazinele respective, să se bucure de nişte spaţii generoase, să găsească tot ce consideră ei necesar într-un singur magazin, dar să găsească şi branduri de calitate. Acestea sunt, practic, elemente mai importante, prin care un retailer îşi atrage clienţii, promoţiile pierzånd din importanţă“, explică Bogdana Baltasiu.

Fidelizarea clienţilor este încă o provocare pentru retail. Cumpărătorii vizitează în medie aproximativ trei mărci de magazine pe lună, demonstrånd o oarecare rezistenţă în loializare. Nici promoţiile nu au o importanţă deosebită în această privinţă, mai degrabă fiind de ajutor locaţia şi ambientul propus de magazin. Mai mult, preocuparea pentru brandurile de calitate a depăşit în importanţă atractivitatea promoţiilor. Iar loialitatea faţă de marca preferată, în cazul situaţiilor de lipsă în stoc, înregistrează o uşoară creştere faţă de 2006 şi începe să capete nuanţe mai rafinate: consumatorii care merg să caute produsul preferat într-un alt magazin sunt semnificativ mai mulţi în 2008 decåt în 2006.

Tot produsele sunt cele care trimit consumatorii într-un magazin mic sau într-un supermarket. Astfel, cele mai bine våndute categorii de produse în comerţul modern sunt, în ordine, răcoritoarele carbonatate, berea şi salamul. În comerţul tradiţional, cele mai våndute produse sunt ţigările, berea şi răcoritoarele carbonatate.

MAGAZINE

90.547 de magazine sunt prezente în Romånia, formatul lor variind de la chioşc (5.001 unităţi), la magazine mici (32.574 unităţi) la hiper şi supermarketuri (543 unităţi).