Există două tipuri de strategii de investiţii atunci când vine vorba despre risc – riscul deschis şi riscul închis.
Atunci când vorbim despre risc deschis, investitorii caută randamente mari în active care îşi schimbă prețul rapid. În mod tradițional cel mai simplu și mai ieftin mod de a face acest lucru este de a miza pe acțiuni.
Strategia de risc închis vizează protejarea banilor existenţi, mai degrabă decât a promduce mai mulţi. Oamenii preferă activele sigure – de obicei obligațiunile suverane ale țărilor mari, precum Germania – pentru că acestea reprezintă mişcări de preț mai mic și sunt foarte lichide, ceea ce înseamnă că pot fi vândute rapid, dacă avem nevoie de bani.
Investitorii merg pe risc închis în vremuri de incertitudine economică sau criză, cum ar fi recenta criză a datoriilor Greciei.
În mod clar, investitorii cred că acum ce este mai rău se ascunde în spatele nostru. Mai puţin de 90 dintre cele 1007 persoane chestionate de Barclays spun ca se simt mai în siguranţă de când Grecia a ajuns la un acord în vederea menţinerea ţării în zona euro, la începutul acestei luni.
Şi sunt încrezători – 38% dintre ei spun ca au un "nivel de convingere" mare în privinţa tranyacţiilor pe care le fac, în timp ce doar 15% au spus au un nivel scăzut de încredere. 43% îşi manifestă indiferenţa.
Acțiunile reprezintă de departe cea mai populară clasă de active pentru investitori în goană după risc, în timp ce mărfurile au căzut complet în dizgraţie, deoarece încetinirea Chinei a redus cererea pentru materiale industriale, cum ar fi minereul de fier.
Acest apetit pentru risc și creșterea încrederii pare surprinzătoare, pentru că există încă o mulțime de negocieri între Grecia și creditorii săi.
Atena trebuie să plătească 3 miliarde de euro Băncii Centrale Europene până la 20 august și încearcă să obţină un al treilea program de salvare în valoare de 85 de miliarde de euro în următorii trei ani.
Acesta este şi motivul pentru care vorbim despre risc.
