Există mari aşteptări privind rolul viitor al inovaţiei, care ar putea readuce Europa pe calea spre o creştere economică durabilă. Germania, Suedia şi Finlanda sunt percepute ca fiind mai eficiente decât alte state membre în ceea ce priveşte crearea unui cadru care încurajează inovaţia.
GE a publicat săptămâna aceasta rezultatele celei de-a doua ediţii a „Barometrului GE privind inovaţia în UE”, un studiu independent realizat în rândul a 260 de formatori de opinie din Bruxelles. Potrivit studiului, Europa traversează în continuare o mare criză. Comisia Europeană a desemnat inovaţia drept una dintre platformele cheie ale Strategiei 2020, ceea ce ar putea fi catalizatorul care va stimula creşterea durabilă şi ocuparea forţei de muncă. Totodată, scăderea bruscă înregistrată de sectoarele aflate până acum pe primele locuri evidenţiază nevoia de diversificare a surselor alternative de prosperitate.
„Globalizarea economiei a adus cu sine o schimbare a ordinii economice, oferind astfel Uniunii Europene o oportunitate, dar şi o provocare. Dacă Europa vrea să se menţină în competiţie şi să îşi păstreze poziţia de importantă putere economică, trebuie să fie mai inovatoare şi să se adapteze condiţiilor de pe piaţă, aflate în schimbare, a declarat Hendrik Bourgeois, vicepreşedinte pentru Afaceri Europene în cadrul GE.
Foarte probabil, impactul crizei economice şi financiare a generat mari aşteptări privind transformarea inovaţiei în principalul motor care să repună Europa pe calea spre creştere economică durabilă. Conform Barometrului din 2012, numărul respondenţilor care consideră că UE a fost mai eficientă în ceea ce priveşte alocarea politicilor, resurselor şi bugetului pentru susţinerea cercetării şi inovaţiei a crescut cu 8% faţă de 2010. 93% dintre respondenţi – cu 7% mai mult decât în 2010 – consideră că investiţiile în inovaţie reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de creare de noi locuri de muncă în Europa, arată Barometrul GE privind inovația. Mai mult, studiul relevă că sunt tot mai mari avantajele unei politici bine definite privind inovaţia pentru industria energetică şi cea medicală– fiind înregistrată o creştere de 6% a susținerii respondenților pentru industria medicală.
Majoritatea celor intervievați au declarat că, dincolo de performanţa economică, se aşteaptă ca politicile eficiente privind inovația să aducă avantaje concrete pentru numeroase aspecte ale vieţii cetăţenilor Uniunii Europene, ameliorând în general nivelul bunăstării acestora, mai ales în ceea ce priveşte calitatea mediului, calitatea sănătăţii, precum şi calitatea şi accesul la educaţie.64% dintre persoanele intervievate consideră că reducerea birocraţiei pentru companiile care încearcă să acceseze fondurile europene pentru inovaţie ar trebui să devină o prioritate pe care să se axeze politica UE privind inovaţia în anii următori. Respondenţii s-au arătat îngrijoraţi în privinţa problemei finanţării, 92% considerând că suplimentarea fondurilor pentru cercetare şi inovaţie în UE reprezintă un pas important către susţinerea inovaţiei.
Factorii implicaţi în domeniul inovaţiei au ajuns la consensul general că integrarea profundă a inovaţiei în societatea europeană necesită o schimbare a mentalităţii europene. Respondenţii percep cultura europeană ca fiind un element de descurajare a inovaţiei, menţionând în mod repetat cultura şi educaţia atunci când vorbesc despre problemele care trebuie abordate în vederea deblocării potenţialului de inovaţie al Europei.
În acest domeniu, respondenţii aşteaptă un angajament clar al UE privind contribuţia sa la promovarea valorii inovaţiei în rândul studenţilor din Uniunea Europeană. În Europa există anumite state, în special Germania, Suedia şi Finlanda, care sunt percepute ca fiind mai eficiente comparativ cu celelalte în ceea ce privește crearea unui cadru care să încurajeze inovaţia. Această evaluare pozitivă realizată de formatorii de opinie din Bruxelles se explică parţial prin disponibilitatea şi capacitatea de a introduce inovaţiile pe piaţă, prin creşterea cheltuielilor alocate de stat şi de companii pentru cercetare şi dezvoltare şi prin legăturile solide dintre mediile academice şi industrie. Respondenţii consideră că UE ar trebui să urmeze aceste exemple pe care să le promoveze în procesul decizional şi politicile sale privind inovaţia.
Inovaţia a constituit o prioritate vitală în ultimul deceniu, susţinută de numeroase strategii, programe de finanţare şi evaluări. GE are convingerea fermă că inovaţia va juca un rol important în strategia de creştere a Uniunii Europene.