La începutul lui decembrie, Comisia Europeană ne va anunţa dacă vom primi mai puţini bani pentru agricultură
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a avertizat zilele trecute că României îi poate fi activată clauza de salvgardare pe agricultură. Decizia s-ar traduce prin reducerea cu 25% a fondurilor destinate fermierilor.
„S-au descoperit anumite deficienţe în ceea ce priveşte calitatea sistemului de verificare a parcelelor. Sperăm ca Executivul de la Bucureşti să acorde cea mai mare atenţie acestei chestiuni, astfel încât să se rezolve fără să fie nevoie de demersuri pentru activarea clauzei de salvgardare în acest domeniu“, a afirmat Barroso, la încheierea vizitei pe care a efectuat-o recent în România. Declaraţia a fost făcută în aceeaşi zi în care reprezentanţii CE încheiau auditul la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru evaluarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS).
Intervenţia şefului CE l-a luat prin surprindere pe Michael Mann, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agricultură: „În prezent, se lucrează la auditul pentru IACS. La sfârşitul acestuia, vom vedea care sunt rezultatele. Într-adevăr, există posibilitatea de a reduce cu 25% fondurile destinate fermierilor români. Oricum, această decizie nu va fi luată înainte de prima decadă a lui decembrie“. Concluziile preliminare ale auditului la APIA, desfăşurat de experţii de la Bruxelles la începutul lui septembrie, arată că instituţia mai are anumite deficienţe pe care trebuie să le remedieze.
Anul acesta, agricultorii vor beneficia de 440 de milioane de euro de la bugetul UE, prin intermediul schemei de plăţi directe. O reducere a acestei sume ar însemna pentru România o pierdere de 112 milioane de euro. „Fermierii ar beneficia de aceşti bani, însă cele 25 de procente ar fi plătite de la bugetul de stat“, ne-a spus Monica Iacob Ridzi, membră a Comisiei de buget şi control bugetar din cadrul Parlamentului European.
Poziţia marilor puteri dezavantajează România.
Eventuala decizie a Comisiei Europene de a reduce fondurile alocate fermierilor români ar surveni cu un an înaintea începerii discuţiilor pe marginea revizuirii Politicii Agricole Comune (PAC). Cheltuielile legate de PAC reprezintă 44% din bugetul UE, numai anul acesta fiind alocate 55 de miliarde de euro. Denumit „Simplificarea PAC“, procesul urmăreşte, printre altele, şi redistribuirea fondurilor destinate agriculturii europene. Marile puteri şi-au anunţat deja poziţiile pe care le vor avea faţă de „Simplificarea PAC“. De exemplu, Marea Britanie doreşte diminuarea subvenţiilor acordate fermierilor. Londra consideră că este greu de justificat cheltuirea a peste 40% din bugetul comunitar pentru PAC şi că agricultura comunitară aduce, în prezent, beneficii pentru un număr redus de persoane, marii proprietari, în schimbul unor costuri semnificative pentru oricine cumpără alimente şi plăteşte taxe. Britanicii pornesc de la ideea că dezvoltarea economică în noile state membre este o prioritate şi că acestea ar putea beneficia de investiţii în infrastructură, servicii rurale, educaţie, cercetare şi inovaţie. Şi Franţa şi-a conturat poziţia în ceea ce priveşte PAC. Nicolas Sarkozy le-a spus, săptămâna trecută, fermierilor din Bretania că vor trebui să supravieţuiască din vânzările de pe piaţă şi mai puţin din subvenţiile acordate de UE. Sarkozy a subliniat însă că piaţa liberă europeană este legată de protecţia pe care UE trebuie s-o acorde acestui sector, pe care l-a descris ca fiind „stâlpul economiei franceze“.
Cum ne vor influenţa deciziile care se vor lua în cadrul dezbaterilor asupra PAC? „Unele state membre doresc ca suprafaţa minimă pentru care se acordă subvenţia să depăşească un hectar, aşa cum este în prezent. Altele vor „naţionalizarea“ PAC, adică cofinanţări importante din resursele naţionale pentru măsurile de reformare a agriculturii comunitare. Pentru România, o astfel de abordare este total nefavorabilă. Avem peste un milion de gospodării mici, adică suprafeţe de teren fărâmiţate. Pe de altă parte, densitatea redusă a populaţiei de la sate face ca politicile de dezvoltare rurală să fie eficiente“, susţine Adrian Ciocănea, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Guvernului.
În prezent, Comisia Europeană verifică, prin sondaj, 5% din dosarele depuse de fermieri pentru a obţine subvenţii. Este vorba de controalele care se desfăşoară pe teren pentru a constata concordanţa cu informaţiile cuprinse în dosare. Însă, din cauza unor nereguli constatate în Polonia, unde porţiuni de autostradă au fost declarate suprafeţe eligibile pentru a primi aceste subvenţii, Executivul de la Bruxelles a decis să crească la 15% numărul dosarelor pe care le va verifica din totalul celor primite. Acest lucru ar complica situaţia din ţara noastră, unde numărul mare de micro-ferme ar putea fi direct proporţional cu cel al „neconcordanţelor“ dintre declaraţiile depuse la dosar şi situaţia de la faţa locului.
Cât pierde România?
112 milioane de euro reprezintă suma care s-ar plăti de la bugetul statului în cazul în care Comisia Europeană decide diminuarea cu 25% a fondurilor destinate fermierilor români.
