Regiunea izolată a Basarabiei ucrainene, cunoscută şi sub numele de Bugeac, a devenit unul dintre ultimele locuri ce au atras atenţia observatorilor crizei din Ucraina, ce au remarcat importanţa strategică a acestui teritoriu în contextul temerilor că Moscova ar putea încerca să creeze un coridor terestru care să lege Rusia de România, trecând prin Crimeea şi Odessa, scrie ediţia electronică a publicaţiei The Economist într-un reportaj ce va fi publicat pe 3 ianuarie.
Basarabia ucraineană se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatistă prorusă Transnistria, în sud cu România, iar în est şi sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai de o mică fâşie de pământ cu două şosele. Nu există poduri peste Dunăre sau drumuri care să o lege de România, iar dacă podurile de peste Nistru ar fi aruncate în aer, atunci Bugeacul s-ar găsi practic izolat.
Dintre cei 570.000 de locuitori ai acestei regiuni, mai puţin de jumătate sunt ucraineni, ceilalţi fiind moldoveni, ruşi, bulgari, găgăuzi sau albanezi. Dar mulţi privesc cu îngăduinţă Rusia, despre care îşi amintesc că le-a dat strămoşilor lor pământ şi libertate cu 200 de ani în urmă, notează The Economist, subliniind faptul că aproape întreaga populaţie a Bugeacului vorbeşte limba rusă, iar mulţi oameni de acolo se plâng că Ucraina a făcut puţine lucruri pentru ei.
Totuşi, atitudinea politică a localnicilor este marcată de contradicţii, pentru că, deşi mulţi manifestă simpatie faţă de Rusia, se declară pentru păstrarea unităţii Ucrainei. De altfel, un ziarist din Odessa, Serghei Dibrov, crede că, din cauza complexităţii etnice, o eventuală declaraţie de independenţă a acestei regiuni ar conduce la scindarea ei în mai multe bucăţi.
În toamna anului 2014 au apărut zvonuri despre posibile planuri secrete de proclamare a unei republici basarabene proruse, după modelul celor două provincii separatiste din estul Ucrainei. Printre posibilii lideri ai acestei entităţi s-ar fi numărat foşti ofiţeri din armata sovietică ce trăiesc astăzi la Bolgrad, localitate alcătuită în special din etnici bulgari. Însă războiul din Ucraina a temperat entuziasmul separatist, la fel ca şi moartea a zeci de activişti ruşi în incendiul de la Odessa, în luna mai. De atunci, cei care ar fi fost liderii proruşi au părăsit Bugeacul, iar oportuniştii politicieni locali au devenit brusc susţinători ai unităţii Ucrainei.
Problema principală acum este să aflăm ce doreşte Rusia, punctează publicaţia britanică, menţionând că localnicii au observat drone, venite probabil din Transnistria sau dinspre bazele flotei ruse de la Marea Neagră. Cu toate acestea, drapelul Ucrainei va continua probabil să fluture deasupra Bugeacului, conchide The Economist.AGERPRES