Programele de susţinere a sectorului imobiliar promovate de cei doi canditaţi la preşedinţie, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, creează efecte diferite asupra pieţei şi în funcţie de câştigătorul din 6 decembrie, aceasta se poate îndrepta în direcţii distincte. capital.ro vă oferă scenariile posibile pe care le va urma piaţa în funcţie de noul preşedinte, precum şi reacţia mediului de afaceri la programele susţinute de cei doi competitori.
Programul „Prima Casă“, promovat de Traian Băsescu, a reuşit să garanteze până acum credite în valoare de peste 330 mil. euro, ceea ce reprezintă 33% din plafonul maxim disponibil pentru acest an. Cu banii garantaţi de stat au fost achiziţionate peste 8.000 de locuinţe, din care 80% se plasează în zona imobilelor vechi.
Alinaţa PSD-PC susţine în campania electorală un program ce vizează crearea unui Fond Naţional de Locuinţe care să finanţeze construirea a 50.000 de locuinţe complet echipate, supuse regimului de închiriere, cu garanţii acordate prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Liderul PSD, Mircea Geoană, a mai anunţat că acolo unde va fi cazul statul va subvenţiona şi chiria, dacă este vorba de tineri care nu au venituri mari.
„Programul «Prima Casă» a fost nu o dată criticat de Geoană, care l-a apreciat ca fiind «eronat». În consecinţă, este de aşteptat ca în eventualitatea câştigării alegerilor de către acesta, programul să fie abandonat în favoarea propriului său proiect. Analizând comparativ programele, dacă «Prima Casă» se adresează (cel puţin în intenţie) pe lanţul vertical al sectorului, dezvoltatorilor şi constructorilor, programul locuinţelor sociale se adresează în mod special constructorilor şi sectoarelor conexe“, a declarat pentru capital.ro Laura Florea, general manager al companiei de lobby Point Public Affairs.
Sustenabilitatea programelor
Nota de fundamentare a iniţiativei legislative privind locuinţele sociale apreciază un cost per apartament de 60 mp complet utilat şi mobilat, de 50.000 euro. Aceasta înseamnă o îndatorare a statului într-un cuantum de 2,5 miliarde de euro, bani care nu vor fi recuperaţi ca atare niciodată de către stat, întrucât locuinţele nu vor fi vândute, ca în cazul programului ANL, ci urmează să rămână în fondul locativ al consiliilor locale şi să fie date spre închiriere, cu chirii subvenţionate.
Nota de fundamentare prevede un nivel maxim al chiriei de 10-15% din venitul net al locatarilor, care, pentru a fi eligibili, trebuie să aibă un salariu mediu net sub cel naţional. Aşadar, la costurile de construcţie se va mai adăuga în jur de 50 mil. euro pe an, costul aproximativ al subvenţiilor pe chirii.
„Este de văzut în ce măsură acest nivel de îndatorare este posibil, în condiţiile unui an 2010 care se anunţă dificil, şi a unor condiţii stricte prevăzute de acordul cu FMI“, explică Laura Florea (foto).
În cazul programului „Prima Casă“, finanţarea este complet privată, fiind doar garantată de către stat.
Pro şi contra
„Cel puţin încă două luni nu se va întâmpla nimic, deoarece lucrurile trebuie să se aşeze. Nu cred că programul lui Geoană e sustenabil, pentru că nu sunt resurse. Programul susţinut de Băsescu este mult mai realist şi produce deja efecte care nu pot fi decât amplificate“, a menţionat Dan Ioan Popp, preşedintele companiei Impact.
Potrivit acestuia, chiar dacă câştigă Mircea Geoană, programul „Prima Casă“ va mai fi păstrat pentru o vreme, deoarece este un proiect care nu are nevoie de bani. Totodată, Popp consideră că problema stimulării achiziţiei de locuinţe noi, prin acest program, se poate corecta şi va primi un impuls din ianuarie, odată ce auditarea energetică va deveni obligatorie.
„În esenţă, programul susţinut de Mircea Geoană este sustenabil pentru că nu cred că locuinţele destinate închirierii vor fi construite exclusiv din fonduri publice, ci cred că Geoană a auzit de modelele occidentale de parteneriate public-private, pentru care există deja un proiect de lege la Ministerul Dezvoltării“, a spus Ioan Bejan, consultant al Institute for Real Estate, Construction and Housing Viena.
Bejan consideră că, în acest sens, programul PSD va mişca sectorul construcţiilor şi va oferi posibilitatea tinerilor aflaţi la început de carieră şi care nu au posibilităţile financiare de a deveni proprietari, să stea în chirie.
„Prin programul «Prima Casă», aşa cum a recunoscut şi primul-ministru Boc, doar 5% din credite au fost utilizate pentru locuinţe noi. Este evident că acest program nu a avut, nu are şi nu poate avea efecte asupra mediului economic. El a ajutat într-o oarecare măsură băncile şi intermediarii imobiliari“, consideră Bejan.
Colaborarea cu Băsescu vs colaborarea cu Geoană
Dan Ioan Popp este de părere că singurul element salvator al industriei, care să vină din interiorul ţării, stă în capacitatea de dialog dintre autorităţile statului şi mediul de afaceri.
„Dialogul, în perioada Băsescu, a fost ca un exerciţiu la bară care dădea în gol. Nu s-au văzut efecte, deşi intenţiile au existat. Dacă Geoană câştigă şi patronatele care ştiu să facă bani vor fi luate în considerare, atunci ţara s-ar putea întrema. Eu sunt sceptic în solidaritatea românilor, aşa că ne rămâne salvarea din exterior“, a subliniat preşedintele Impact.
Potrivit directorului Point Public Affairs, sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010 ar trebui să însemne, pentru industria imobiliară şi de construcţii, multă muncă în pregătirea unui cadru legal favorabil relansării sectorului, prin coalizarea actorilor, fixarea unor obiective de lobby clare şi realizabile, precum şi elaborarea unor strategii profesioniste de susţinere a acestora.
Cadrul fiscal
„La nivel de politici fiscale nu cred că vreuna dintre părţi va schimba prea mult, cel puţin orice modificări se vor face nu vor fi simţite decât mai târziu, cel mult pot încerca o strângere mai eficientă a impozitelor din zonele evazioniste“, a mai spus Popp.
Traian Băsescu şi PD-L susţin menţinerea nivelului actual al fiscalităţii, din pricina acordului cu FMI, iar în cazul în care va câştiga Mircea Geoană alegerile, se va menţine şi apoi se va scădea cota unică de la 16% la 14% şi se va renunţa la impozitul forfetar aplicat societăţilor comerciale, potrivit acordului semnat cu PNL.
„Şansele de scădere a fiscalităţii sunt discutabile în condiţiile în care România este într-un acord ferm cu FMI, în care sunt impuse anumite condiţii. De altfel, Mihai Tănăsescu, reprezentantul FMI, în ciuda faptului că provine din PSD, a atras atenţia public asupra acestor promisiuni electorale de natură fiscală, care trebuie să se circumscrie acordului cu FMI“, a conchis Laura Florea.
