Tipul Acordului pe care România îl va încheia cu FMI va fi decis către sfârşitul anului, de Guvern şi Banca Naţională, dar este puţin probabil să fie unul de finanţare, mai curând unul de precauţie, a spus preşedintele Traian Băsescu. "Acordul cu Fondul va fi o realitate. Ce tip de acord rămâne să decidem către sfârşitul anului, şi va fi problema Guvernului şi a Băncii Naţionale, dar în mod cert un acord cu Fondul Monetar Internaţional va exista. Poate fi un acord î
Tipul Acordului pe care România îl va încheia cu FMI va fi decis către sfârşitul anului, de Guvern şi Banca Naţională, dar este puţin probabil să fie unul de finanţare, mai curând unul de precauţie, a spus preşedintele Traian Băsescu.
„Acordul cu Fondul va fi o realitate. Ce tip de acord rămâne să decidem către sfârşitul anului, şi va fi problema Guvernului şi a Băncii Naţionale, dar în mod cert un acord cu Fondul Monetar Internaţional va exista. Poate fi un acord în care să fie vorba şi de finanţare, ceea ce este puţin probabil, sau cel mai probabil va fi un aşa numit acord de precauţie, în care în situaţii excepţionale să putem apela la Fond”, a arătat Băsescu.
Preşedintele a explicat că nu a ales momentul mesajului din Parlament „spre a-l dedica ideii că vom avea un Acord cu Fondul”, ci pentru a prezenta soluţiile pe care le are România în perspectiva acordului.
„Mesajul de fond a fost unul îndreptat către optimism, legat de faptul că avem soluţii pentru a gestiona situaţia de criză”, a subliniat Băsescu.
FMI poate da credibilitate României
El a explicat motivele pentru care România are nevoie de prelungirea Acordului, susţinând că Executivul, prin Ministerul de Finanţe, are dificultăţi în a contracta împrumuturi pe termen lung, iar FMI poate da credibilitate României pe pieţele internaţionale.
Şeful statului a spus că cei care vor să critice discursul său de marţi din Parlament pot comenta interpretarea duratei unui Acord pe termen lung sau mediu, susţinând că şi unul pe şase luni poate fi interpretat ca împrumut pe termen lung, însă acest fapt este neadevărat şi, în lipsa acordului, „riscăm să facem împrumuturi pe termene mai scurte şi la dobânzi mai mari”.
Traian Băsescu a mai explicat că noul Acord va avea două „valenţe”, fiind vorba, pe de o parte, de credibilitatea României, iar, pe de altă parte, de o „asigurare” ca, în cazul în care recesiunea va reveni, să dispunem de finanţare în continuare. „Unii analişti economici de mare prestigiu zic că va mai veni o reintrare în recesiune, alţii spun că nu va mai fi o nouă cădere. Nu poţi, ca şef de stat, să nu te gândeşti la ce poate fi mai rău, să-ţi iei măsurile din timp”, a subliniat preşedintele.
Un împrumut de la FMI este mai ieftin decât un îrmpumut de pe piaţa liberă
Şeful statului a vorbit la Radio România Actualităţi şi despre rambursarea banilor împrumutaţi de la FMI.
“Noi rambursăm continuu. Ce nu se înţelege aici este iarăşi una din deformările pe care le generează presa. România poate împrumta ori de la organisme internaţionale construite să împumute guverne, de tip FMI, Banca Mondială sau Uniunea Europeană, sau pot să se împrumute de pe piaţa liberă.
Este clar că un împrumut de la FMI este mai ieftin decât un îrmpumut de pe piaţa liberă şi vreau să vă spun că România a împrumutat foarte mult, în unele perioade aproape zilnic, prin Ministerul Finanţelor se duce pe piaţa internă şi se împrumută să plătească pensii, salarii. S-au petrecut şi în 2009 şi în 2008, cu o prezenţă ridicată. Povestea asta că ideea că dacă ne dă Fondul ne îndatorăm este una din marile minciuni”, a explicat Băsescu.
El a mai spus că FMI, „de regulă”, nu finanţează deficite bugetare, existând o singură excepţie în actualul Acord, când 1,5 miliarde euro s-au dus către deficit, „pentru că situaţia era extrem de dificilă”, dar acest lucru nu se va mai repeta. „FMI, ca regulă generală, nu finanţează deficite ale bugetelor, ci consolidarea rezervei valutare a BNR, dar în niciun caz nu va mai accepta să finanţeze deficitul bugetului de stat.