În data de 21 noiembrie, Consiliul Național al Audiovizualului a fost teren de război. Pricina a fost inedită, mărul discordiei fiind numărul de licențe acordate posturilor radio religioase în ședința din acea zi. Astfel, Narcisa Iorga și Valentin-Alexandru Jucan (propuși din partea PDL) au acuzat cei șase membri mandatați de USL și UDMR că au „demonstrat în mod evident un aranjament dincolo de criterii ce țin de interesul public, de o strategie de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe într-un raport echilibrat și dincolo de orice argumente logice“. Cum au stat lucrurile: din cele 19 licențe scoase la concurs, 10 au fost alocate unor posturi religioase, iar marele câștigător a fost Radio Trinitas, deținut de Patriarhia Română.
Acesta a primit patru noi licențe, ce vin în completarea celor 48 deținute deja. La polul opus, conglomeratul media RCS&RDS a concurat pentru 11 frecvențe și nu a obținut nici măcar una.
Comparând cu firmele de orice dimensiuni sau cu societățile de stat, practic, cu orice agent economic, Biserica Ortodoxă Română este, probabil, instituția care se bucură de cel mai fericit regim fiscal. Biserica este scutită de achitarea impozitelor, gestionează fonduri imense din donații și taxe pentru diverse evenimente (nunți, botezuri etc), dar și din producție (deține fabrici de lumânări sau cherestea) sau servicii (hoteluri, cabinete medicale, închirierea anumitor clădiri din patrimoniu). „Imperiul BOR“, așa cum a fost denumită de nenumărate ori instituția condusă de Patriarhul Daniel, este completat de un trust media ce cuprinde șase radiouri, o televiziune, o agenție de presă și câteva publicații centrale și locale. Potrivit statutului Bisericii, acestea funcționează ca instituții cu scop misionar, alături de Institutul Biblic și de Misiune al BOR și de o casă de ajutor reciproc a clerului.

Transparența, cuvânt străin

La începutul anului trecut, câteva zeci de oameni au murit din cauza înghețului, tragedie ce a iscat o dezbatere publică în diverse medii, mii de oameni unindu-se pe rețele sociale sub aceeași dilemă: de ce bisericile nu au avut inițiativa de a găzdui oamenii străzii, contribuind astfel, indirect, la această dramă socială? La acea vreme, publicația online Hotnews a încercat să afle răspunsul, dar s-a lovit, în cazul mai tuturor preoților contactați, de afirmații cum că „nu putem ieși în media fără aprobare de sus“. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, a explicat că „nu este vorba despre o restrângere a dreptului preotului de a vorbi în media, ci de o rânduială. Biserica dorește ca mesajul ei să fie transmis corect în spațiul public. Nu toți preoții știu care sunt ultimele hotărâri ale Sfântului Sinod sau care este poziția Bisericii într-o temă sau alta aflată în dezbatere publică“.
Iar cea mai etanșă cale de a comunica mesajul prelaților este întreținerea unui trust de presă nu neapărat profitabil. Cel puțin așa intuim, întrucât datele financiare ale ramurilor mass-media ale BOR nu sunt publice. Și nici audiențele canalelor audiovizuale. Totuși, ultimele date disponibile indică o medie de sub 10.000 de telespectatori pentru Trinitas TV. Cu toate acestea, până la începutul acestui an, postul se afla pe lista canalelor must carry (canalele pe care cabliștii sunt obligați să le includă în grila de programe). În schimb, principalele publicații din categoria „presă scrisă“, cotidianul Lumina și săptămânalul Lumina de duminică (editate nu de Patriarhie, ci de Episcopia Severinului și Strehaiei), sunt auditate de BRAT și au performanțe într-adevăr spectaculoase: astfel, ziarul a avut în luna iunie un tiraj de 539.184 de copii, similar cu cele ale unor cotidiene cu tradiție, precum Evenimentul Zilei sau România Liberă. Spre deosebire de acestea, însă, Lumina vinde doar 2.000 de exemplare la chioșc, iar peste 500.000 de copii se duc spre abonați, în biserici (la capitolul abonați, se află în concurență doar cu unu-două tabloide).

Micul imperiu media al BOR

  • Radio Trinitas deținut de Patriarhie
  • Trinitas TV deținut de Patriarhie
  • Radio Doxologia deținut de Mitropolia Moldovei și Bucovinei
  • Radio Renașterea deținut de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului
  • Radio Reîntregirea deținut de Arhiepiscopia Alba Iulia
  • Radio Dobrogea deținut de Arhiepiscopia Tomisului
  • Radio Lumina deținut de Episcopia Severinului și Strehaiei
  • Agenția de știri Basilica deținută de Patriarhie.

15 din cele 38 de licențe radio acordate anul trecut de Consiliul Național al Audiovizualului  au tematică religioasă
Acest articol a apărut în ediţia print numărul 48 a revistei Capital din săptămâna 2-8 decembrie 2013