„Presa să nu vină la manifestații”! Sau, dacă vine, să stea în spate, în locuri special amenajate și îngrădite. În general, creierul de milițian format la școlile noastre de apeviști consideră că presa în special și cetățenii în general, au prea multe drepturi. Nu e treaba nimănui să filmeze jandarmul cum bate, dă cu gaze, încătușează sau împușcă. Asta e o afacere internă a ministerului de interne (cum îi spune și numele!) și așa trebuie să rămână. Eventual, la sfârșit, să vină Carmen Dan în uniformă de Zâna cea Bună să-i strângă pe toți la pieptu-i generos și să-i pupe pe creștet ca să fie pace.
Chiar mai surprinzătoare este retorica prin care jandarmii îndeamnă la calm și împăcare. „Să fim cu toții oameni!”. Contează că unii au încă răni deschise de la schijele grenadelor lor? Că alții au membrele vinete de la loviturile lor de pulan? Că sunt destui care simt pe piele sau în plămâni consecințele gazelor toxice lansate de bătăușii noștri oficiali? Jandarmii ar vrea să se împace cu cei pe care i-au cotonogit. În mintea lor strânsă prea tare de cașchetă, nu încape ideea că au greșit. Ca sunt doar o bâtă a politicienilor aflați la putere cu care aceștia își pedepsesc propriul popor.
Mare parte dintre cei bătuți trimit miliarde de euro acasă de prin țările în care muncesc. Turiștii ăia israelineni bumbăciți în interiorul taxiului cu care mergeau spre un club tocmai lăsau niște bani la noi în țară. Corporațiile acuzate că și-au trimis angajații la proteste dau de muncă tinerilor care se împrumută pe 30 de ani ca să-și ia câte o amărâtă de garsonieră. Băncile „ticăloase” susțin finanțarea economiei și a deficitului în continuă creștere. „Speculanții” din industria petrolului care vor să foreze în apele noastre teritoriale sunt singura noastră alternativă la gazul rusesc. Oare la asta s-or fi gândit vreo secundă băieții cu costume de țestoase ninja înainte să împartă nevinovaților, înmulțite cu 100, toate bătăile pe care și le-au încasat ei când erau copii sub pretextul că „unde dă mama, crește”?
Miza evenimentelor din 10 august nu este una strict socială. Nu e doar un meci între protestatari și jandarmi, la care ceilalți pot asista neutri de pe margine. Dimpotrivă, în aceste zile se hotărăște tipul de societate în care vom trăi în deceniile următoare. Un stat de drept cu democrație și economie de piață, sau o dictatură a cleptocraților păzită de psihopați cu legitimație? În funcție de răspunsul la această întrebare se va contura și situația noastră economică. Avem la îndemână exemple pentru fiecare dintre aceste două alternative. Nu trebuie decât să comparăm două județe ale țării: Clujul și Teleormanul. Deocamdată, balanța înclină extrem de riscant către cea de a doua variantă.